Institutul de Studii Italo-Român
Director: dr. Gheorghe Mândrescu
Membri:
Prof. Antonello Biagini (Sapienza Università di Roma)
Prof. Giovanna Motta (Sapienza Università di Roma)
Prof. Ovidiu Ghitta (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca)
Prof. Pasquale Fornaro (Università di Studi di Messina)
Prof. Ioan Marius Bucur (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca)
Prof. Andrea Carteny (Sapienza Università di Roma)
Dr. Gheorghe Mândrescu (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca)
Prof. Giuseppe Motta (Sapienza Università di Roma)
Prof. Nicolae Sabău (Universitatea Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca)
Cercetător dr. Antonio Ricci (Vicepreșeședinte I.D.O.S.- Centru de Studii și Cercetare privind Migrația în Italia )
Prof. Giulio Angelucci (Accademie di Belle Arti di Bologna e Macerata)
Conf. Ion Cârja (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca)
Conf. Liviu Țârău (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca)
Muzeograf dr. Bogdan Ivașcu (Complexul Muzeal Arad)
Prof. Dennis-Deletant (University College London)
Prof. Sabina Addamian ( Università degli Studi Roma Tre)
Prof. Roberto Reali ( Consiglio Nazionale delle Ricerche Italia)
Prof. Francesco Randazzo (Università degli Studi di Perugia)
Prof. Giordano Altarozzi (Universitatea George Emil Palade Târgu Mureș)
Ioana Mândrescu angajat al Institutului ca traducător, redactor, bibliotecar
Cercetători italieni interesați de dezvoltarea relațiilor româno-italiene:
Constantini Emanuela (Università degli Studi di Perugia)
Dario Boca (Università degli Studi di Perugia)
Nicola Neri (Università degli Studi di Bari “A.Moro”)
Valerio de Cesari (Università degli Studi di Perugia)
Cesare la Mantia (Università degli Studi di Trieste)
Fabio Raspadori (Università degli Studi di Perugia)
Daniel Pommier Vincelli (Università La Sapienza di Roma)
Riccardo Cruzzolin (Università degli Studi di Perugia)
Andrea Possieri (Università degli Studi di Perugia)
Prezentare generală
Institutul creat în urma întâlnirii romane dintre prof. Antonello Biagini şi conf. Gheorghe Mândrescu își propune să promoveze cunoașterea istoriei şi culturii române în Italia și a istoriei și culturii italiene în România. Această operă de promovare se va desfăşura prin schimbul de profesori și studenți şi prin promovarea unor programe specifice de cercetare, informare şi formare comune.
Prin protocolul de înțelegere semnat în decembrie 2002 între Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (Facultatea de Istorie și Filosofie), Universitatea ¬„La Sapienza” Roma (CISUECO Departamentul 71, Centrul Interuniversitar de Studii pentru Europa Centro - Orientală) - și Universitatea Liberă „San Pio V” Roma s-a convenit crearea Institutului Italo-Român de Studii Istorice cu sediul la Cluj-Napoca,pe lângǎ Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universitǎţii „Babeş-Bolyai” având ca parte integrantă o Bibliotecǎ Italiană.
Ajuns la scadență acordul din 2002, la 7 decembrie 2012 printr-un nou protocol de înțelegere între Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca – Facultatea de Istorie și Filosofie și Universitatea „La Sapienza” din Roma – Centrul de cercetare „Cooperare cu Eurasia, Mediterana și Africa Subsahariană” (CEMAS), părțile au exprimat comuna intenție de a reînnoi acest protocol, integrând precedentul acord și acceptând schimbarea numelui în Institutul de Studii Italo-Român, pentru a lărgi orizontul interdisciplinar.
Obiective:
Institutul de Studii Italo - Român și-a propus de la început urmărirea unui schimb constant de documentație, informații şi specialişti implicati în programe de cercetare și didactice comune pe sectoare privind următoarele discipline: istoria lumii romane, istoria latinității, istoria migrațiilor, istorie medievalǎ, istorie modernǎ, istoria creştinismului, istoria artei, istoria raporturilor interreligioase, istoria mentalitǎților, istoria Europei, istoria construcției europene, relații internaționale, probleme naționale, istoria totalitarismelor; a sprijinit programe doctorale și cercetare postdoctorală în Italia și în România în cadrul universităților noastre; a urmat proiecte comune de cercetare pe teme specifice sau interdisciplinare pentru profesori, cercetǎtori și studenți și în cadrul programelor europene precum Socrates-Erasmus; a organizat colocvii, conferințe şi seminarii; și-a propus cercetǎri orientate în special spre cunoașterea raporturilor româno-italiene în diverse epoci şi diverse domenii; a sprijinit activitatea bursierilor români prezenți la Roma şi a bursierilor italieni sosiți în România, reluând raporturi existente în perioada interbelică după buna tradiție a Şcolii Române de la Roma; a susținut traducerea unor lucrări de specialitate din limba italiană în limba românǎ şi din limba română în limba italiană; a organizat călătorii de studii în Italia şi România. Își propune să continue acest program antrenând și noua generație de cercetători.
Institutul este reprezentat de către un Consiliu Științific, un Comitet Executiv și Direcțiunea care coordonează activitățile sale. Consiliul Științific exprimă un punct de vedere consultativ asupra programului pe patru ani pregătit de Comitetul Executiv și Direcțiune. Președinția Consiliului Științific este încredințată Decanului Facultății de Istorie și Filosofie al UBB, pro tempore. Direcțiunea Institutului este asumată de către un director desemnat de Facultatea de Istorie și Filosofie și de către un director adjunct ales dintre colaboratorii de la universitățile italiene.
Institutul și biblioteca au sediul în spațiul pus la dispoziție de către Facultatea de Istorie și Filosofie a UBB.
Statutul poate fi reînnoit tacit pentru alți patru ani, la sugestia președintelui și supus aprobării Consiliului Științific
Infrastructura:
Sediul actual, din 2022, oferit Institutului de către Facultatea de Istorie și Filosofie este la adresa Calea Moților nr. 11, camera 501. Adresa de email este: isir.cluj@gmail.com Institutul și-a început activitatea în anul 2003 la sediul de pe strada Universității nr. 7-9; în intervalul 2005-2007 sediul a fost la adresa Ion I. C. Brătianu nr. 14; din anul 2007 până în 2022 ne-am desfășurat activitatea în clădirea centrală UBB din strada M. Kogălniceanu nr. 1, etaj III, camera 304.
Biblioteca administrată de Ioana Mândrescu a beneficiat de donația de carte italiană (1000 de cărți) oferită de profesorul Antonello Biagini și care, în decursul anilor, prin achiziții și alte donații s-a îmbogățit ajungând azi la 1638 volume.
Studii publicate recent:
Alfredo Canavaro, Italia e Romania nel periodo della neutralità. Dai documenti diplomatici italiani, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2018, p.15-47
Ion Cârja, Legiunea română din Italia în anii Marelui Război – între istorie și istoriografie, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2018, p.47-63
Giuseppe Mazzaglia, Prigionieri romeni in Sicilia durante la Grande Guerra, în Anuarul Institutului de Studii Italo- Român, 2018, p.63-93
Grazia Marchianò, Cei dintâi zece ani de la moartea lui I.P. Culianu: ipoteze despre o gândire oprită, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2018, p.93-97
Bogdan Ivașcu, Verificarea cadrelor de partid la nivel local (1948-1950), în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2018, p.97-107
Antonio Ricci, L’Europa dal Muro ai tanti muri. Lezioni per il presente dall’esperienza delle migrazioni intra-continentali post 1989, în Auarul Institutului de Studii Italo-Român, 2018,p.197-121tudii
Dennis Deletant, România în Primul Război Mondial, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2018, p.121-133
Laszlo Alexandru, Cu Dante în Paradis, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2018, p.133-151
Nicolae Sabău, Coriolan Petranu (1893-1945) ed il suo epistolario italiano, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2019-2020, p.11-41
Alberto Becherelli, Regno SHS e Romania nell’Europa di Versailles. Dalla rivalità sul Banato all’alleanza nella Piccola Intesa, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2019-2020, p.41-71
Iuliu-Marius Morariu, La relazione tra spiritualità e politica nel pensiero di Nichifor Crainic, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2019-2020, p. 71-81
Bogdan Ivașcu, Demonii contra-revoluției. Imaginea dușmanului în religia politică a comunismului. Studiu de caz: prezentarea revolu’iei maghiare din 1956 în ”Scânteia”, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2019-2020,p. 81-91
Dennis Deletant, Romania under Comunism: Paradox and Degeneration, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2019-2020, p.93-108
Piergiorgio Mori, Italia dal miracolo al declino ? Una parabola esemplare, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2019-2020, p.109-125
Laszlo Alexandru, Muzica în ”Divina Comedie”, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român,2019-2020, p. 133-152
Roberto Reali, Scrierea științei în secolul al XIII-lea: frescele catedralei din Anagni, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2021, p.11-40
Steluța Pestrea Suciu, L’uomo e il professionista Alexandru Herlea, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2021, p. 41-62
Dennis Deletant, The Saliency of the Past: Some Thoughts on the Case of Romania. A lecture to commemorate Romania’s National Day, 1 December 2020, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2021.p. 63-75
Francesco Randazzo, Una difficile cooperazione: Russia e Nato nell’era della globalizzazione, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2021, p.77-93
Antonio Ricci, Tra rivoluzione democratica e controrivoluzione demografica: trent’anni di immigrazione romena in Italia, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2021, p.95-120
Alexandru I. Herlea, România și Uniunea Europeană: identitate și valori, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2021, p.123-134
Laszlo Alexandru, Despre empatie la Dante, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2021,p.145-156
Francesco Randazzo, Tra Vienna e San Pietroburgo: la diplomazia europea e le questioni balcaniche,
În Anuarul Institutului de Studii Italo-Român,2022 p. 11-28
Eugenio Cassaniti, Un’analisi della rete feroviaria romena alla vigilia del conflitto russo-romeno-turco del 1877-78 attraverso un giornale italiano, în Anuarul Institutului Italo-Român, 2022, p.29-48
Nicola Neri, Santa Sede e Romania nel primo dopoguera ( 1919 Il cardinale Francis Alphonsus Bourne a Bucarest), în Anuarul Institutului Italo-Român, 2022, p.49-60
Giuseppe Motta, The Cathedral as the Symbol of a Nation. The Case of Romanian Transylvania, îm Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2022, p.61-69
Bogdan Ivașcu, ”Devierea de dreapta” și epurări în apsrstul de partid la nivel local în anii ’50, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2022, p 71- 82
Dennis Deletant, Titulescu’s Achievements as a Foreign Minister and as a Diplomat, în Anuarul Institutului Italo-Român de Studii, 2022, p. 83-90
Gheorghe Mândrescu, Ultima etapă a decolonizării - L’ultima tappa della decolonizzazione, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2022, p 93-96
Sabina Addamiano, Public history, public historian e comunicazione storica: Il Master ”Esperto in comunicazione storica” dell’Università Roma Tre, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2022,p.97-104
Laszlo Alexandru, George Coșbuc, primul traducător integral al ”Divinei Comedii în română, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2022,p.105-115
Giulio Angelucci, Il ciclo lauretano di Lorenzo Lotto 1552. Il contesto politico, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2023,p.11-23
Nicolae Sabău, Coriolan Petranu (1893-1945) riferente dei progetti di alcuni monumenti di foro pubblico della Romania interbellica, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2023,p. 25-37
Antonio Ricci, Le imprese immigrate in Europa ”ponti transnazionali”per la crescita economica e la comprensione interculturale, Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2023, p. 39-53
Alexandros Diamantis, Tra europeismo e identità nazionale. La situazione artistica greca negli anni Ottanta e la poetica di Sonia Kalogeropoulou, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român,2023, p.55-63
Alessandra Narciso, Roberto Reali, Spunti per il recupero della memoria storica per proteggere e maggiormente valorizzare i prodotti tradizionalidel’agroalimentare albanese, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2023, p.65-78
Francesco Randazzo, La politica italiana all’alba dell’era sovietica 1918’1924, în Anuarul Uinstitutului de Studii Italo-Român, 2023, p. 79-89
Bogdan Ivașcu, Structuri ale învățământului ideologic din Partidul Cominist Român în anii’50. Aspecte locale, în Anuarul Institutului de Studii Italo-Român, 2023, p.91-100
S-au publicat în acești ani XIX Anuare cuprinzând rubricile: Studii, Întâlniri-dezbatere, Note de lectură, Traduceri, Varia, Afișe. Volumele pot fi consultate online
Volume apărute la inițiativa conducerii sau editate de Institut:
Francesco Randazzo - a cura di, România – Italia – Europa, Storia, politica, economia e relazioni internazionali, Edizioni Periferia, Cosenza 2003, 308 pagini;
Antonello Biagini, Istoria Turciei contemporane – traducere din limba italiană de Ioana Mândrescu, Editura Accent, Cluj-Napoca 2005, 223 pagini;
Gheorghe Mândrescu - Giordano Altarozzi – a cura di, Comunismo e comunismi. Il modello rumeno – Atti del convegno di Messina, 3-4 maggio 2004, Editura Accent, Cluj-Napoca 2005, 280 pagini;
Gheorghe Mândrescu - Giordano Altarozzi- coordonatori, Războiul și societatea în secolul XX- Guerra e società nel XX secolo, Lucrările sesiunii italo-române, Cluj-Napoca - Arcalia, 6-8 mai 2005, Editura Accent, Cluj-Napoca 2007, 395 pagini;
Giordano Altarozzi, Gheorghe Mândrescu Daniel Pommier Vincelli, a cura di, L’immagine riflessa. Romeni in Italia e italiani in Romania. Atti del convegno di Foligno 22-25 febbraio 2007, Edizioni Nuova Cultura Roma 2008, 235 pagini;
Simona Nicoară, La nazione moderna. Miti, Simboli, Ideologie, traduzione in italiano Ioana Mândrescu e Giordano Altarozzi, Edizioni Periferia, Cosenza - Roma 2007, 335 pagini;
Gheorghe Mândrescu și Giordano Altarozzi, coordonatori, Imagine reflectată. Momente de istorie comparată, Lucrările sesiunii italo-române, Cluj-Napoca-Alba Iualia, 8-9 septembrie 2008, Editura Accent, Cluj-napoca 2010, 327 pagini;
Gheorghe Mândrescu - a cura di, Comunismo e comunismi. Il modello rumeno, vol II, Editura Accent, Cluj-Napoca 2016, 272 pagini;
Pasquale Fornaro, sub îngrijire și studiu introductiv, Pentru o nouă Europă popoarelor. Scrierile lui Tomas Masaryk din perioada premergătoare și din timpul primuli război mondial - traducere din limba italiană Ioana Mândrescu, Editura Accent, Cluj-Napoca 2018, 268 pagini;
Ioana Mândrescu a tradus în limba italiană volumul lui Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre, ediția a III-a, Editura Humanitas 1992, 365 pagini – în curs de apariție la o editură italiană.
În baza experienței acumulate de la înființare ne-am propus în anul 2023 elaborarea unui nou statut care să continue munca acestor ani și să dezvolte cercetări și activități integrate și în colaborare cu alte universități din România și Italia, aliniindu-se legislației naționale române și directivelor europene, deservind o nouă generație de cercetători români și italieni. Se va urmări atestarea Institutului ca Instituție de cercetare a Universității Babeș - Bolyai.
