Apel la contribuții: Atelier de cercetare „Uitându-l/Repetându-l pe Deleuze”

Departamentul de Filosofie din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, lansează un apel de participare la un atelier de cercetare organizat cu ocazia împlinirii a 101 ani de la nașterea filosofului francez Gilles Deleuze, adresat studenților la nivel licență, masterat și doctorat, în special celor urmând programe de studiu în disciplinele socio-umane, dar nu numai acestora, dată fiind importanța gânditorului în filosofia științelor exacte, precum și incursiunile sale în domeniile matematicii, artelor, geografiei, fizicii, biologiei, sau științelor mediului. Atelierul va avea loc între 24-26 aprilie 2026, la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Împlinirea a 101 ani de la nașterea lui Deleuze ne oferă ocazia unui moment de răgaz. S-a scurs mai bine de un secol, s-au dezvoltat mai multe rețele academice și artistice consacrate lui Deleuze, am fost martori la apariția câtorva sute de monografii dedicate diferitelor aspecte ale filosofiei sale, a unui jurnal academic și a unei serii de conferințe internaționale de studii deleuziene (devenite din 2018 studii Deleuze-Guattari) ce au transformat exegeza operelor sale într-un sub-domeniu de studiu. Această explozie a fost urmată de apariția unor rețele transnaționale întinse deja pe mai multe continente și spații culturale, fiecare cu publicațiile, rețelele de conferințe și colocvii, și formele lor proprii de muncă intelectuală colectivă. Iar această înșiruire nici nu atinge exportul rețetarului conceptual deleuzian către alte domenii academice și practice, de la curatoriat, la creație artistică, pedagogie, urbanistică, științe sociale, științele naturii, economie, activism politic și tactică militară, pentru a enumera doar câteva zone de contagiune. Deleuze a devenit un nume greu, s-a canonizat, e un loc comun în curriculele universitare, în cuvintele cheie ale textelor academice, în trimiterile superficiale ale discursului cultivat, și chiar și în umorul internaut.
Poate că se simte deja cum această acumulare de reușite (în mare postume) ale filosofului a început să apese, să se sedimenteze și să îi scufunde textele îndărătul unui mare agregat numit „DELEUZE” care intimidează orice nou-venit, fie și numai prin cantitatea sa dacă nu prin densitatea textelor și prin limbajul uneori obscur care a început să caracterizeze jargonul academic deleuzeo-guattarian. Spațiul cultural românesc ne oferă însă un prilej dublu pentru a resimți aceste dificultăți – pe deoparte orice persoană curioasă de textele deleuziene trebuie să se confrunte cu enormitatea imaginii sale în lumea filosofică internațională; pe de altă parte, ea trebuie se confrunte cu această imagine fără a fi însoțită de vreun ecou sau sediment exegetic local. Deși Gilles Deleuze este unul dintre cei mai studiați gânditori ai celei de-a doua jumătăți de secol XX, și deși o bună parte din opera sa (și integrala operei sale cu Guattari) a fost tradusă în limba română în ultimele trei decenii, el rămâne aproape complet ignorat în cultura românească, inclusiv în spațiul ceva mai izolat al cercetării academice.
De aceea poate că ar părea paradoxal să ne propunem „uitarea” unui autor a cărui memorie încă nu a fost formată pe plan local. Propunerea însă vine tocmai în întâmpinarea acestei receptări încă incipiente, care abia acum se formează în raport cu un sub-domeniu de studiu deja stabilit pe plan internațional, și care are nevoie mai mult decât orice de a se folosi de puterile pozitive ale uitării, de a se întâlni cu textul deleuzian fără filtrul gros al exegezei ultimelor decenii și de a încerca să repete gestul său filosofic, modul său de a practica filosofia și tentativele sale de angajare cu exteriorul filosofiei. Acum ni se pare momentul cel mai propice pentru a păși în textele sale (ca) pentru prima oară, când ecourile lui Deleuze abia se formează aici, și profitând de gura de aer pe care centenarul său trecut ne-o dă, oferindu-ne prilejul să-l trecem cu vederea ca mare nume, să-l recitim în tihnă, și, de ce nu, să uităm ce am crezut că e esențial în lectura lui Deleuze, să-l răstălmăcim și să-l reînțelegem.
Lansăm așadar acest apel către persoane la fiecare nivel de studiu (licență, masterat, doctorat) să ia contact cu acest intimidant obiect-teoretic Deleuze. Departamentul de Filosofie al Facultății de Istorie și Filosofie UBB Cluj va organiza între 24-26 Aprilie 2026 un atelier de studiu al filosofiei lui Deleuze unde cercetători ai operei sale și practicieni ce lucrează cu teoria deleuziană vor colabora cu participanții în ateliere de lectură, mese rotunde, prelegeri, prezentări scurte și alte exerciții, pentru a încerca să (re)facă contactul cu gândirea lui Deleuze în act, desprinsă de greaua sa posteritate.
Aplicanții sunt rugați să trimită un e‑mail la atelier.deleuze@gmail.com cu subiectul „Atelier Deleuze” împreună cu o scurtă descriere personală, și o scurtă scrisoare de intenție în care să precizați motivația participării și interesele de cercetare (maximum 500 de cuvinte). De asemenea, atelierul va include și prezentări ale participanților urmate de discuții, unde puteți propune comunicări scurte pe diferite teme deleuziene. Subliniem că aceste comunicări sunt opționale, dar aplicanții interesați să participe cu cercetări proprii sunt rugați să includă un titlu și un scurt rezumat al prezentării lor (maximum 200 de cuvinte) împreună cu cererea de participare. Participarea la atelier este gratuită.
Termenul limită pentru trimitere a aplicațiilor este 17 aprilie 2026. Anunțul privind acceptarea va fi transmis prin e‑mail până la 19 aprilie 2026.