Institutul de Studii Clasice

INSTITUTUL DE STUDII CLASICE / THE INSTITUTE OF CLASSICAL STUDIES

Director
conf. univ. dr. habil Florin-Gheorghe FODOREAN

Statutul juridic: instituție publică, aflată sub jurisdicţia Facultății de Istorie și Filosofie.

Anul înfiinţării: 1997

Consiliul ştiinţific: prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române, conf. univ. dr. habil Florin-Gheorghe Fodorean, conf. univ. dr. Sorin Nemeti

Membri

• prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române
• conf. univ. dr. habil. Florin-Gheorghe Fodorean
• conf. univ. dr. Sorin Nemeti
• lect. univ. dr. Fábián István
• dr. Irina Nemeti
• dr. Luciana Nedelea
• drd. Timea Varga
• drd. Ștefania Dogărel
• drd. Szilágyi Orsolya
• drd. Andrei-Cătălin Dîscă
• drd. Mărincean Ioana-Diana
• drd. Paul-Florin Chiorean
• drd. Florin-Ovidiu-Botiș

Tipul de specializare al unităţii de cercetare: centru de cercetare complex/transversal.

Principalele domenii de cercetare ale membrilor Institutului de Studii Clasice
• istoria şi arheologia Daciei romane
• populaţie şi societate
• spiritualitate antică
• istorie şi arheologie militară
• arheologie funerară
• drumuri romane
• topografie antică
• numismatică
• arhitectura civilă şi militară a Daciei romane
• arheologia peisajului
• metode şi tehnici moderne în arheologie
• geografie antică

Teme de cercetare realizate

Funeraria Dacoromana. Arheologia funerară în Dacia romană, proiect încheiat prin publicarea volumului Funeraria Dacoromana.Arheologia funerară a Daciei romane (coordonator Mihai Bărbulescu), Editura Presa Universitară Clujeană, 2003;

Grantul Atlas-dicţionar al Daciei romane, încheiat prin publicarea volumului Atlasul-dicţionar al Daciei romane (coordonator Mihai Bărbulescu), Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2005;

Cercetări anuale în castrul de legiune de la Potaissa (Turda, jud. Cluj). Aceste cercetări sistematice se desfășoară anual, începând din 1971. În ultimii 5 ani (2016-2020), membrii ISC au publicat, despre castrul de la Potaissa, 4 volume monografice:
1. M. Bărbulescu, Potaissa. L’arte romana in una citta della Dacia, L’Erma di Bretschneider, Roma, 2016, 336 p.
2. M.A.-Rotaru, Diana Bindea, D. Blaga, Fábián I., F.-Gh. Fodorean, M. Munteanu, Luciana Nedelea, Irina Nemeti, S. Nemeti, Studii asupra granițelor romane din Dacia. Castrul legionar de la Potaissa. I. Centuriae din praetentura sinistra, Cluj, Ed. Mega, 2017, 280 p.
3. Mariana Andone Rotaru, Cornelia Bărbulescu, M. Bărbulescu, T. Bărbulescu, Ana Cătinaș, F. István,  F.-Gh. Fodorean, P. Huszarik, M. Munteanu, Luciana Nedelea, Irina Nemeti, S. Nemeti, Termele din castrul legionar de la Potaissa, Cluj-Napoca, 2019, Ed. Mega, 424 pag.
4. Cornelia Bărbulescu, M. Bărbulescu, T. Bărbulescu, Ana Cătinaș, F. István,  F.-Gh. Fodorean, M. Munteanu, Luciana Nedelea, Irina Nemeti, S. Nemeti, Timea Varga, Principia castrului legionar de la Potaissa, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2020, 432 p.

Cercetarea infrastructurii rutiere în provincia Dacia;

Antichitatea clasică și știința religiilor;

Izvoare cartografice din epoca romană. Această direcție de cercetare continuă și în prezent. În 2016, F.-Gh. Fodorean a publicat volumul Pannonia, Dacia and Moesia in the Ancient Geographical Sources. Franz Steiner Verlag. Series Geographica Historica – 34. 208 pp.

Religia în Dacia romană. Această direcție de  cercetare, o tradiție în cadrul Institutului nostru, s-a materializat, recent, în publicarea unui volum monografic: S. Nemeti, Le syncrétisme religieux en Dacie romaine, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2019, 374 p. + 36 ilustrații;

Dacii în Imperiul Roman. Construcții provinciale. Acest proiect de cercetare s-a finalizat prin publicarea a trei volume monografice:
1. S. Nemeti, Mitografii. Inventar parțial al ezoterismelor românești, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2019, 157 p.;
2. S. Nemeti, D. Dana, I. Nemeti, E. Beu-Dachin, L. Nedelea, T. Varga, The Dacians in the Roman Empire. Provincial Constructions, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2019, 443 p.;
3. S. Nemeti, Irina Nemeti, E Beu-Dachin, D. Dana (editori), The Roman Provinces – Mechanisms of Integration, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2019, 368 p.

Teme de cercetare în derulare

Înregistrarea interactivă şi cartografierea siturilor Daciei Romane. Versiunea online, actualizată, a Tabula Imperii Romani (TIR) L 34, L 35 şi Forma Orbis Romani (FOR) (2015-)
Acest proiect internaţional se desfăşoară sub înaltul patronaj al UAI (Uniunea Academică Internaţională). El continuă seria cunoscutelor proiecte TIR, care au început în secolul trecut, în perioada interbelică (au fost publicate până în prezent 114 volume – Union Académique Internationale – Publications (uai-iua.org)). Din proiect fac parte mai multe echipe, alături de cea românească fiind echipe de cercetători de la universităţi şi institute de cercetare din Spania (Josep Guitart, Marta Prevosti, Pau de Soto, Núria Romaní, Institut Català d’Arqueologia Clàssica – ICAC), Italia (Luisa Migliorati, Universitatea Roma Sapienza), Polonia (Judyta Rodzińska, Jagiellonian University, Cracovia), Grecia (Georgios Zachos, Academy of Athens, Research Centre for Antiquity, and Vyron Antoniadis, National Hellenic Research Foundation, Institute of Historical Research), Tunisia (Fathi Bejaoui and Moèz Achour, National Institute of Heritage).

Proiectul are ca scop inventarierea completă şi cartografierea în format digital a tuturor punctelor cu descoperiri romane din volumele TIR L 34 şi TIR L 35, plus toate descoperirile din cercetările arheologice din anii 1968-1969 până în prezent. Este vorba, în total, de circa 2000 de puncte cu descoperiri arheologice din Dacia romană.

Pentru introducerea datelor de foloseşte o platformă online (https://tir-for.iec.cat/tirforAdm/edicio/llistaTir.action?request_locale=en) unde membrii fiecărei echipe au acces pe baza unei parole. Membrii proiectului țin legătura permanent pentru a discuta progresele făcute, problemele întâmpinate, precum şi pentru a stabili strategia pentru a găsi soluţii în vederea îmbunătățirii conțiutului plaformei.

Recent (26-27 oct. 2020) a fost organizat primul simpozion internațional TIR (Tabula Imperii Romani) – FOR (Forma Ortbis Romani), From territory studies to digital cartography, organizat de către Institut d’estudis Catalans, Barcelona (1st TIR-FOR Symposium on digital cartography, next October 26 and 27, fully online (icac.cat), PROGRAM_TIRFOR-Symposium_en.pdf (icac.cat)). În cadrul acestui simpozion desfășurat online, F.-Gh. Fodorean a prezentat două prelegeri: 1. TIR FOR Romania. State of research. 2. Landscape archaeology in northern Dacia. Potaissa and its surroundings. Două studii vor fi publicate în volumul dedicat acestui simpozion internațional.

Studii de teren, cercetări arheologice, sondaje și supravegheri arheologice pentru fundamentarea proiectului de restaurare, conservare și protecție a sitului arheologic în cadrul proiectului „Restaurarea, punerea în valoare și introducerea în circuitul turistic a Castrului Legiunii V Macedonica, Potaissa-Turda”.
În cadrul proiectului „Restaurarea, punerea în valoare și introducerea în circuitul turistic a Castrului Legiunii V Macedonica, Potaissa-Turda” (detalii aici: Castrul Potaissa – Cel mai important monument istorico-arheologic al orașului Turda, Cercetare-non-invaziva.pdf (castrulpotaissa.ro)) (finanțat din REGIO – POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi  conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural), membrii Institutului au realizat cercetări arheologice preventive, supravegheri arheologice, sondaje și cercetări de teren în vederea realizării proiectului de restaurare, conservare și protecție a castrului de legiune de la Potaissa.

Cercetări în castrul și așezarea civilă (canabae) de la Potaissa
Membrii Institutului sunt implicați în cercetările arheologice sistematice finanțate de către Ministerul Culturii. În fiecare an se desfășoară campanii de cercetare, iar rezultatele cercetărilor sunt publicate în articole și studii științifice, dar și sub formă de rapoarte arheologice:
1. Turda, jud. Cluj (Potaissa), punct Dealul Cetății, Cronica Cercetarilor Arheologice din Romania – campania 2015, (2016), nr. 84, 144-146.
2. Turda, jud. Cluj (Potaissa), punct Dealul Cetății, Cronica Cercetarilor Arheologice din Romania – campania 2016, (2017), nr. 82, 147-149.
3. Turda, jud. Cluj (Potaissa), punct Dealul Cetății, Cetății, Cronica Cercetarilor Arheologice din Romania – campania 2017, (2019), nr. 21, 382-384.
4. Turda, jud. Cluj (Potaissa), punct Dealul Cetății, Cetății, Cronica Cercetarilor Arheologice din Romania – campania 2018, (2019), nr. 87, 234-236.
5. Turda, jud. Cluj (Potaissa), punct Dealul Cetății, Cetății, Cronica Cercetarilor Arheologice din Romania – campania 2019, (2020), nr. 85, 410-413.

Cercetarea limesului Daciei romane (zona nordică).
O parte din membrii Institutului sunt implicați în proiectul național de cercetare a frontierelor Daciei romane, Limes: Pagina principala (limesromania.ro). Proiectul are ca scop principal înscrierea frontierei romane de pe teritoriul României în lista UNESCO. Alături de Limesul Germano-Retic, de Zidul lui Hadrian și Valul lui Antoninus Pius, limesul provinciei Dacia reprezintă un complex sistem de drumuri, castre, turnuri, valuri de pământ, ziduri și fortificații de mici dimensiuni (Despre proiect limesromania.ro).

Cercetarea și publicarea echipamentului militar descoperit la Potaissa
În castrul de legiune de la Potaissa s-a descoperit, din 1971 până în prezent, o cantitate și o varietate mare de piese de echiament militar și arme. Acestea sunt cercetare și publicate în prezent, iar rezultatele acestor cercetări s-au materializat în câteva studii (înntre care două articole vor fi publicate în 2021 și 2022 în reviste ISI).

The roads of Roman Dacia
Proiectul se va materializa prin publicarea, în limba engleză, de către F.-Gh. Fodorean, a unui volum monografic (ediția a doua) despre drumurile din provincia Dacia.

Ceramica din castrul de la Potaissa (Luciana Nedelea)
Ceramica din situl arheologic de la Histria (Ovidiu Botiș)
Epoca romană şi postromană în bazinul hidrografic al Arieşului (Cătălin Dîscă)
Medicina în Dacia romană (Varga Timea)
Contribuția școlii maghiare de arheologie la cercetarea unor situri din Transilvania și a limesului Daciei romane (secolele XIX-XX) (Szilágyi Orsolya)
Populația la Potaissa (Ioana Mărincean)
Piese utilitare în castrele din Dacia romană (Ștefania Dogărel)
Topografia Potaissei în epoca romană (Chiorean Paul)

Institutul de Studii Clasice a iniţiat seria „Publicaţiile Institutului de Studii Clasice”. Până în prezent au fost publicate următoarele lucrări:
1. Funeraria Dacoromana. Arheologia funerară a Daciei romane (coordonator Mihai Bărbulescu), Editura Presa Universitară Clujeană, 2003;
2. S. Cociş, F. Marcu, O. Tentea, Bibliografia Daciei romane (1919-2000), Editura Nereamia Napocae, 2003;
3. Irina Nemeti, Calea Zânelor. Moşteniri antice în mitologia românilor, Editura Presa Universitară Clujeană, 2004;
4. Cornelia Bărbulescu, Arhitectura militară şi tehnica de construcţie la romani. Castrul de la Potaissa, Cluj-Napoca, 2004;
5. S. Nemeti, Sincretismul religios în Dacia romană, Cluj-Napoca, 2005;
6. Atlasul-dicţionar al Daciei romane (coordonator Mihai Bărbulescu), Cluj-Napoca, 2005;
7. Florin Fodorean, Drumurile din Dacia romană, Cluj-Napoca, 2006;
8. E. Nemeth, Politische und militärische Beziehungen zwischen Pannonien und Dakien in der Römerzeit / Relaţii politice şi militare între Pannonia şi Dacia în epoca romană, Cluj-Napoca, 2007;
9. A. Husar, Gesta deorum per Romanos. O istorie a Romei imperiale. III. De la Valentinieni la regatele barbare din Occident, Cluj-Napoca, 2007;
10. M. Bărbulescu, Mormântul princiar germanic de la Turda / Das germanische Fürstengrab von Turda, Cluj-Napoca, 2008;
11. Mariana Pîslaru, The Roman Coins from Potaissa, Legionary Fortress and Ancient Town, Cluj-Napoca, 2009;
12. Florin Fodorean, Pannonia, Dacia şi Moesia în izvoarele geografice antice, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2014, 259 p.

Contribuții științifice reprezentative din ultimii 5 ani

CĂRȚI (selectiv)

  1. Cornelia Bărbulescu, M. Bărbulescu, T. Bărbulescu, Ana Cătinaș, F. István,  F.-Gh. Fodorean, M. Munteanu, Luciana Nedelea, Irina Nemeti, S. Nemeti, Timea Varga, Principia castrului legionar de la Potaissa, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2020, 432 p.
  2. Mariana Andone Rotaru, Cornelia Bărbulescu, M. Bărbulescu, T. Bărbulescu, Ana Cătinaș, F. István,  F.-Gh. Fodorean, P. Huszarik, M. Munteanu, Luciana Nedelea, Irina Nemeti, S. Nemeti, Termele din castrul legionar de la Potaissa, Cluj-Napoca, 2019, Ed. Mega, 424 pag.
  3. S. Nemeti, D. Dana, I. Nemeti, E. Beu-Dachin, L. Nedelea, T. Varga, The Dacians in the Roman Empire. Provincial Constructions, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2019, 443 p.
  4. M. Bărbulescu, Potaissa. L’arte romana in una citta della Dacia, L’Erma di Bretschneider, Roma, 2016, 336 p.
  5. M. Bărbulescu, Arheologia azi, în România,Ideea Design & Print, Cluj, 2016, 224 p.

CAPITOLE ÎN CĂRȚI (selectiv)

  1. M. Bărbulescu, Daco-romani, romanici, alogeni, în Istoria Românilor (coord. D. Berindei, Dorina Rusu), I, Ed. Academiei Române, București, 2018, p. 101-197.
  2. M. Bărbulescu, Arta pe teritoriul României de la începuturi până în secolul al VI-lea, în  Arta din România din preistorie în contemporaneitate, I(coord. R. Theodorescu, M. Porumb), Ed. Academiei Române – Ed. Mega, București – Cluj-Napoca, 2018 , p. 59-85.
  3. S. Nemeti, Piese de echipament militar și harnașament confecționate din fier; Arme, în S. Nemeti, I. Nemeti (ed.), Studii asupra granițelor romane din Dacia. Castrul legionar de la Potaissa. I. Centuriae din praetentura sinistra, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2017, 80-83.
  4. F. Gh. Fodorean (2020). Arme și piese de echipament militar. În: M. Bărbulescu (coord.), Principia castrului legionar de la Potaissa, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2020, p. 181-200.
  5. Irina Nemeti, Podoabe și accesorii vestimentare; Intrumente medicale; Obiecte utilitare (Ace de cusut); Monumente votive și de cult. În: S. Nemeti, I. Nemeti (ed.), Studii asupra granițelor romane în provincia Dacia. Castrul de la Potaissa. I. Centuriae în praetentura sinistra, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2017, 53-60, 61, 151-152.
  6. Fábián István, Sticla în M. Bărbulescu (coord.), Principia din castrul legionar de la Potaissa, Cluj-Napoca, 2020.
  7. Timea Varga, Ustensile și accesorii, în M. Bărbulescu (coord..), Principia din castrul legionar de la Potaissa, Cluj Napoca, 2020, p. 203-220.
  8. V. Rusu-Bolindeț, Florin-Ovidiu Botiș, Ceramica specială, în: V.-A. Lazarescu, C. H. Opreanu, S. Cociș (ed.), Așezările antice de la Suceagu-Rădaia (jud. Cluj). I. Epoca Romană. (Seria Patrimonium Archaeologicum Transylvanicum.11). Cluj-Napoca, 2016, p. 50-60.

 ARTICOLE ȘI STUDII (selectiv)

  1. M. Bărbulescu, Le mobilier et la vaisselle représentés sur les monuments funéraires de Dacie, în Dacia N.S., LX, 2016, p. 183 -199.
  2. M. Bărbulescu, The legionary fortress from Potaissa (Turda). 45 years of archaeological research, în Visy 75. Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy (eds. G. I. Farkas, Réka Neményi, M. Szabó), Pécs, 2019, p. 52-69.
  3. M. Bărbulescu, Coroana românilor de la Columna lui Traian, în Revista Istorică, XXVIII, 2017, 1-2, p. 133-160.
  4. F. Gh. Fodorean, How much do we actually know? The organization of preventive archaeology in Romania and in Europe (2000-2015). A short comparison, în Public Archaeology 16/2, 2018, ISSN 1465-5187, p. 110-122.
  5. F. Gh. Fodorean, The Peutinger map, the Roman army and the first military roads in Dacia, în Anne Kolb (ed.), Roman roads. New evidence – new perspectives, Berlin/Boston, 2019, p. 210-230.
  6. S. Nemeti, Travel Inscriptions in Roman Dacia, în R. Ardevan, Eugenia Beu-Dachin (eds.), Mensa Rotunda Epigraphica Napocensis, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2016, p. 81-90.
  7. S. Nemeti, The Reliefs on Trajan’s Column and Dio’s text. The First Dacian War and Imperial Propaganda, în ActaMN, 53/I, 2016, p. 137-150.
  8. I. Nemeti, Votive monuments from Dacia superior in Lugosi Fodor András’ manuscript. În: S. Nemeti et alii (ed.) Si deus, si dea. New perspectives in the study of Roman religion, StudiaUBB, Historia, 61, 1, june 2016, 2016, 115-124.
  9. I. Nemeti, Small finds from Colonia Dacica Sarmizegetusa, ActaMN, 55/I, 2018, 290-29
  10. Irina Nemeti, Riders in the funerary iconography in Dacia. În: S. Nemeti, I. Nemeti, E. Beu-Dachin, D. Dana(eds.), The Roman Provinces. Mechanisms of Integration, Editura Mega, Cluj-Napoca 2019, 291-314.
  11. S. Nemeti, Irina Nemeti, Votive Practices and Self-Representation in Potaissa (Dacia), în B. Porod, P. Scherrer (Hrsg.), Akten des 15. Internationalen Kolloquiums zum Provinzial römischen Kunstschaffen Der Stifter und sein Monument. Gesellschaft – Ikonographie – Chronologie, 14. bis 20. Juni 2017 Graz / Austria, Graz, 2019, p. 284-296.
  12. Fábián István, Bravura sau” război psihologic”? Romani și” vânătoarea de capete” reflectată pe Columna lui Traian,  în Apulum 54, 2017.
  13. Fábián István, Inscripții imperiale și votive din colecția Gornești în S. Forțiu (ed.), Arheovest. Interdisciplinaritate în arheologie 6, 2018, p. 431-438.
  14. Fábián I., Prevenirea și controlul epidemiilor în armata romană, Apulum 56, 2019, p. 193-198.
  15. Luciana Nedelea, „The pottery whisperer”. Scholae within the Principia of the Potaissa legionary fortress in the 3rd century AD, în Acta Musei Napocensis, 57/I, 2020, p. 143-164.
  16. L. Nedelea, A fish-eyed misfit glaring back from antiquity. The peculiar face pot from the centuriae cohortis I Milliariae at Potaissa, în Acta Musei Napocensis, 57/I, 2020, p. 223 – 231.
  17. Luciana Nedelea, Foculi (fire pots) discovered at the legionary fortress of Potaissa, Case study: centuriae from praetentura sinistra, în Acta Musei Napocensis, 55/I, 2018, p. 117–139.
  18. L. Nedelea, Pontic sigillata at Potaissa. New data regarding the import of fine ware in Roman Dacia at castra Legionis V Macedonicae, Acta Musei Napocensis, 53/I, 2016, p. 185-202.
  19. Timea Varga, Telesphorus. A healing child god in Roman Dacia, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia, 60/1, 2016, p. 17-40.
  20. Timea Varga, The Pantheon of Marcus Herennius Faustus, Legatus Legionis XIII Geminae, în Acta Musei Napocensis, 54/1, 2017, p. 231-242.
  21. Timea Varga, Medicine, Religion and Society in Dacia Porolissensis, ActaMN, 55/I, 2018, p. 63-94.
  22. Ioana Mărincean, Potaissa`s society reflected through epigraphic sources, în Tibiscum, S.N., 7/2017, p. 109-112.
  23. F. Gh. Fodorean, Ioana Mărincean, Lead sealings discovered in the canabae and in the roman legionary fortress in Potaissa, in Journal of Ancient History and Archaeology, 7/1, 2020.
  24. Szilágyi Orsolya, Idegen örökség. Régészeti lelőhelyek és a közösség, în A. Boda (ed.): Interdiszciplinaritás a Kárpát-medencében, 2020, Budapest, 151-165.
  25. Andrei-Cătălin Dîscă, Roman Sites and Discoveries Around Potaissa (III). New Data and Clarifications Regarding the Topography of the Sites in Aiton, în Ziridava. Studia Archaeologica, 34, 2020, p. 259–276.
  26. Andrei-Cătălin Dîscă, Iulian Leonti, Importanţa arheologică a „dialogului” dintre reprezentările cartografice tradiţionale şi noile tehnologii digitale, în Tibiscvm. Acta Musei Caransebesiensis, (S.N.) 7, 2017, p. 55–68.
  27. Andrei-Cătălin Dîscă, Situri și descoperiri de epocă romană din împrejurimile Potaissei (I). Date noi despre situl dintre hotarele satelor Rediu și Mărtinești, în Sargetia. Acta Musei Devensis, (S.N.), X, 2019, p. 87-102.
  28. Florin-Ovidiu Botiș, The pottery workshops at Războieni-Cetate, în V. Rusu-Bolindeț, C.-A. Roman. M. Gui, I.-A. Iliescu, F.-O. Botiș, S. Mustață, D. Petruț (eds.), Atlas of Roman Pottery Workshops from the Provinces Dacia and Lower Moesia/Scythia Minor (1st – 7th centuries AD), I, Biblioteca Musei Napocensis L, Cluj-Napoca, 2018, p. 143-156.
  29. Florin-Ovidiu Botiș, Victor Bunoiu, Aurelia Grosu, The pottery workshops from the vicus settlement of the Acidava-Enoșești fort, în V. Rusu-Bolindeț, C.-A. Roman. I.-A. Iliescu, F.-O. Botiș, M. Gui, S. Mustață, D. Petruț (eds.), Atlas of Roman Pottery Workshops from the Provinces Dacia and Lower Moesia/Scythia Minor (1st – 7th centuries AD), II, Biblioteca Musei Napocensis L, Cluj-Napoca, 2018 (2020), p. 174-196.
  30. H. Cociș, P. Chiorean, C. Ciobanu, The Secondary Roads of Potaissa. Case Study: A New Road Segment from Livadă-Valea Agrijului-Iara (Cluj County), Ziridava 32, 2018, 93-118.
  31. P. Chiorean, H. Cociș, B. Bere, The Secondary Roads of Potaissa. Case Study II Trial Trench on the Road Segment from Livadă-Valea Agrișului-Iara (Cluj County), Ziridava 33/2019, 125-136.

Diseminare, participări la evenimente CDI, colaborare cu alte UC (selectiv)

  1. F.-Gh. Fodorean, Zürich, 1-2 iunie 2017. The international symposium Viae Romanae / Roman Roads: New evidence – new perspectives, Tagung 1.-2. Juni 2017, Universität Zürich. Paper: The Peutinger map, the Roman army and the first military roads in Dacia.
  2. Irina Nemeti, Sorin Nemeti, The XVth International Colloquium on Roman provincial Art Benefactors, Dedicants and Tomb Owners. Society – Iconography – Chronology, 14-20 iunie 2017, Graz, Austria: Votive practice and self-presentation in Potaissa (Dacia).
  3. 25 sept. – 2 oct. 2016, Al 30-lea congres internațional al asociației Rei Cretariae Romanae Fautores, Lisabona, Florin Ovidiu Botiș, Supply and consumption of Eastern Sigillata at Histria (Lower Moesia) in the Early Roman time (1st – 3rd centuries AD).

ISC colaborează, pentru realizarea cerceătrilor arheologice de la Potaissa, cu diverse alte instituții, între care Muzeul Național de Istorie a Transivaniei, Muzeul de Istorie Turda și Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureș.

Infrastructura de cercetare

Institutul de Studii Clasice dispune de o bibliotecă de circa 2000 de volume, cuprinzând cărţi de specialitate, periodice, articole, extrase şi DVD-uri din domeniul istoriei antice şi arheologiei. De asemenea, ISC dispune de o staţie totală Leica TPS 805, laptopuri, computere, un fotocopiator Konica Minolta 210, o nivelă electronică.

Adresa
str. Croitorilor nr. 13
400162, Cluj-Napoca.