Centrul de Arheologie Interdisciplinară şi Digitală

Director
prof. univ. dr. Gelu FLOREA

Membri

• lect. univ. dr. Liliana-Mateescu Suciu
Departamentul de Istorie Antică şi Arheologie, Facultatea de Istorie şi Filosofie, UBB Cluj-Napoca

• lect. univ. dr. Silvia Mustaţă
Departamentul de Istorie Antică şi Arheologie, Facultatea de Istorie şi Filosofie, UBB Cluj-Napoca

• conf. univ. dr. Ioan Rus
Departamentul de Geografie Fizică şi Tehnică, Facultatea de Geografie, UBB Cluj-Napoca

• conf. univ. dr. Nicolae Har
Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB Cluj-Napoca

• conf. univ. dr. Călin Tămaş
Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB Cluj-Napoca

• conf. univ. dr. Marcel Benea
Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB Cluj-Napoca

• șef lucrări dr. Horia Bedelean
Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, UBB Cluj-Napoca

• prof. univ. dr. Călin Neamţu
Departamentul de Ingineria proiectării şi Robotică, Facultatea Construcţii de maşini, UT Cluj-Napoca

• șef lucrări dr. Radu Comes
Departamentul de Ingineria proiectării şi Robotică, Facultatea Construcţii de maşini, UT Cluj-Napoca

• CP II dr. Adrian Ursuţiu
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca

• dr. Răzvan Mateescu
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca

• dr. Alin Henţ
postodctorand UBB Cluj-Napoca

• drd. Ştefan Vasilache
doctorand UBB Cluj-Napoca

• drd. Oana Dichel
doctorand UBB Cluj-Napoca

Prezentare generală

ArchaeoUBB. Centrul de Arheologie Interdisciplinară şi Digitală (ArchaeoUBB. Interdisciplinary and Digital Archeology Center) din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie este o unitate de tip complex/transversal. În mod specific, ArchaeoUBB realizează cercetări arheologice, analiza materialului rezultat din săpăturile arheologice, precum şi valorificarea şi promovarea patrimoniului arheologic.

Centrul ArchaeoUBB s-a coagulat în jurul sitului arheologic UNESCO de la Sarmizegetusa Regia. Prin specificul lor cercetările arheologice sistematice într-un sit de o importanţă capitală pentru istoria României au presupus colaborarea arheologilor cu specialişti din alte domenii. De-a lungul timpului cercetările interdisciplinare legate de arheologia şi istoria dacilor s-au dezvoltat, chiar dacă într-o formă neinstituţionalizată, crearea acestui Centru venind doar să formalizeze o realitate de facto. Cercetările colectivului de arheologi de la Sarmizegetusa Regia au fost completate cu lucrări de topografie arheologică, de analiza mineralogică şi petrografică a unor artefacte din situl de la Sarmizegetusa Regia sau de noile direcţii de valorificare a patrimoniului dacic, prin digitizarea artefactelor şi scanarea 3D a monumentelor din Munţii Orăştiei. Experienţa cercetărilor interdisciplinare acumulată pe situl de la Sarmizegetusa Regia a stat la baza demersului de creare a centrului ArchaeoUBB, membrii acestuia propunându-şi extinderea know-how-ului câştigat pe situl de la Sarmizegetusa Regia şi la alte situri arheologice din România şi nu numai.

Obiective / Misiune

ArchaeoUBB are ca domeniu de interes istoria antică şi arheologia, respectiv dezvoltarea ştiinţelor conexe care pot contribui la înţelegerea trecutului civilizaţiilor din spaţiul european. Dintre temele majore de cercetare ale acestui centru menţionăm: civilizația celei de-a doua epoci a fierului în Dacia – repere istoriografice și perspective teoretice contemporane; cetățile dacice din Munții Orăștiei și civilizația Regatului dacic (sec. I a. Chr. – I p. Chr.); identități regionale/identități locale la sfârșitul Epocii fierului; „Mediterana și Barbaricum” – lumi aflate între conflict și dialog cultural; pre si protoistoria spaţiului transilvănean.

Un domeniu distinct în cadrul Centrului este reprezentat de cercetările interdisciplinare axate pe artefacte, ecofacte sau structuri arheologice. O componentă esenţială în interpretarea trecutului este generată de analiza pieselor şi structurilor descoperite în cursul cercetărilor arheologice, acest lucru fiind posibil doar prin colaborarea cu specialişti din domeniul ştiinţelor exacte: fizică, chimie, biologie, geologie, geografie etc. Ca atare din structura ArchaeoUBB fac parte o serie de specialişti din Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, precum şi din Departamentul de Geografie Fizică şi Tehnică, Facultatea de Geografie. Sunt preconizate o serie de colaborări interdisciplinare cu Departamentul de Fizică Biomoleculară de la Facultatea de Fizică, Departamentul de Chimie din cadrul Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică, Departamentul de Biologie moleculară şi Biotehnologie de la Facultatea de Biologie şi Geologie etc în vederea lărgirii gamei de analize pe artefacte oferite de ArchaeoUBB: spectrometrie de masă, analize chimice, analize reziduale, XRF, analize de paleoetnobotanică etc.

Un alt obiectiv al ArchaeoUBB îl reprezintă dezvoltarea unor direcţii noi de promovare şi accesibilizare a rezultatelor cercetării ştiinţifice prin intermediul unor domenii de cercetare recente cum sunt Digital Humanities, Digital Archaeology etc. În acest sens în colectivul centrului au fost cooptaţi membrii care au deja o vastă experienţă în domeniul digitalizării patrimoniului material şi care de-a lungul timpului au colaborat în cadrul mai multor proiecte pe această temă. In cadrul unui astfel de proiect, Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munţii Orâştiei, proiect SEE PA16/RO12-LP10/18.02.2015 au fost digitizate şi încărcate pe platforma Europeana, 500 de artefacte dacice, scanate în format 3D, printre primele piese de patrimoniu din România care au intrat prin intermediul aceastei platforme în circuitele open source, toate informaţiile despre aceste piese fiind accesibile atât cercetătorilor cât şi publicului larg.

O altă activitate principală a ArchaeoUBB este reprezentată de cercetările arheologice preventive şi diagnoză de teren pentru zonele care urmează să fie afectate de lucrările de construcţie (din interiorul oraşelor) sau de marile lucrări de infrastructură (autostrăzi, căi ferate, aducţiune de apă, conducte de gaz) precum şi evaluare teoretică de teren necesară în cadrul unor proiecte de cercetare, ca parte a Studiilor de Impact asupra Mediului etc. Această linie de activitate va întări legătura între mediul universitar şi cel de afaceri, facilitând transferul tehnologic dinspre cercetarea de excelenţă în domeniul arheologiei către mediul socio-economic.

Un alt scop al centrului îl reprezintă transferul de cunoaştere dinspre cercetare spre educaţie. Astfel în structura ArchaeoUBB au fost cooptaţi studenţi doctoranzi şi postdoctoranzi cu teme de cercetare congruente cu domeniile majore de cercetare ale Centrului. A fost de asemenea constituit un laborator didactic/ de practică al cărui scop este tocmai facilitarea transmiterii rezultatelor cercetărilor efectuate în cadrul Centrului către studenţii de la specializarea Arheologie (nivel licenţă), de la masteratul de Arheologie şi Studii Clasice şi de la şcoala doctorală Istorie, Civilizație, Cultură, dar şi către studenţii de la specializările Geologie, Geografie, Biologie, Fizică etc. care doresc să se specializeze în analiza şi interpretarea pieselor arheologice.

Infrastructura de cercetare gestionată de către UC

ArchaeoUBB beneficiază de o infrastructură de cercetare specifică cercetărilor în domeniul arheologiei, compusă din echipamente de specialitate, aparatură IT, bază documentară după cum urmează:

Spaţii: sediu, str. M. Kogălniceanu nr. 1, et. 3, sala 303, sala de conferințe (masă de consiliu, 15 scaune, 3 birouri),

Echipamente: stații de lucru PC desktop Dell 2 Procesor Intel cu pachetele de software aferente, monitor LCD și periferice (2 buc.); Sistem Desktop RPC plasma (1 buc); Sistem Desktop Kappa Elite (1 buc); Notebook Acer Travel AS5633 (1 buc); Proiector Sony; Copiator Konica Minolta; Aparat foto digital SONY CYBERSHOT DSC P200; Imprimantă Laser HP Lj 1022; Imprimantă HP 3600N; PDA Mio A 201 GPS; Scaner Canon CS 9950 F; Ecran de proiectie; Masina indosariat.

Bibliotecă cu cca. 350 volume de specialitate (obținute din achiziţii şi donații din țară și străinătate). Accesul la volumele bibliotecii este permis cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor interesaţi de aspectele metodologice, teoretice sau practice ale cercetărilor arheologice precum şi de subiecte specifice pre si protoistoriei europene.

Laborator didactic/practică de teren „Patrimoniu material și imaterial în Munții Orăștiei”, organizat în Baza Didactică, Arheologică si de Cercetări Interdisciplinare „Hadrian Daicoviciu”, Grădiştea de Munte, jud. Hunedoara (în curs de constituire): Drona DJI Phantom 4 pro V2.0 (1 buc.); Apple iPad Pro 11″ (2020) 128GB Cellular Space Grey my2v2hc/a (1 buc); Microscop de laborator, Focus Instruments, Binocular / Trinocular, camera USB si brat reglabil (1 buc); Trusă arheologie (ARCHAEOLOGISTS TOOLKIT TK001 Stanley 10 pocket tool roll (3 buc); Aparat foto DSLR Canon EOS 90D, 32.5 MP, 4K, (1 buc); Tabletă grafică XP-PEN Artist 22 PRO, 21.5 „ FHD, 82% RGB, include Stand Ajustabil, Artrage 5, Manusa (1 buc); Set planșetă proiectare A2 și geantă ISOMARS Arhitect inclusa (1 buc); Șubler digital 0-150mm/0.01 mm (1 buc).

Colaborarea dintre membrii ArchaeoUBB şi Departamentul de Ingineria proiectării şi Robotică din cadrul UT Cluj, şi cooptarea în echipa ArchaeoUBB a unor specialişti de la acest Departament (prof.dr. Călin Neamţu, lect.dr. Radu Comes) asigură accesul la infrastructura de scanare digitală a Laboratorului de scanare şi măsurare 3D a UT Cluj (https://3dmsl.utcluj.ro/).

Contribuţii ştiinţifice reprezentative (selecţie)

  1. G. Florea, Thoughts on the Dacians of the Romanian Historical Imaginary, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia, vol 2, 2019, ERIH+, p. 1-21
  2. G. Florea, Despre temple, hambare si arheologia ritualului, în Analele Banatului”. Serie noua, Arheologie-Istorie, 2016, SCOPUS, p.221-231
  3. G. Florea, Excavations in Sarmizegetusa Regia: Recent Results and Perspectives, în Columna Traiani – Traianssäule. Siegesmonument und Kriegsbericht in Bildern. Beiträge der Tagung in Wien anlässlich des 1900 Jahrestages der Einveihung 9.-12., Editura Holzhausen, 2017, editori Fritz Mitthof, Günther Schörner, p. 363-367.
  4. C. Neamțu, G. Florea, G.Gheorghiu, C. Bodo (Ed.) Incursiuni Dacice in Spațiul Virtual, ISBN 978-606-94125-4-1, Editura Only One, 2016 (249 pg).
  5. I. Vescan, S.Bilasco, D-P Petrea, I. Rus, I. Fodorean, R. Rusu, capitol, Landscape archaeology on the northern frontier of the roman empire at Porolissum. Ed: Coriolan Horatiu Opreanu, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 20
  6. M. Pausan, A.S. Andrei, H.L. Banciu, L. Barbu-Tudoran, T.L. Tamas, N. Har, N. Leopold, Diversity and Biomineralization Potential of the Epilithic Bacterial Communities Inhabiting the Oldest Public Stone Monument of Cluj-Napoca (Transylvania, Romania), Volum Nr: 08(e1029) · 2017, FRONTIERS IN MICROBIOLOGY; [WoS/ISI]
  7. B. Cauuet, C.G. Tamas, (2017) Une source de l’or pyrénéen et son exploitation dans l’Antiquité, in ArqueoPyrenae. L’explotació dels recursos naturals al Pirineu oriental en època antiga. Olesti i Vila O., Oller Guzmán J., Morera Camprubí J. (Eds). Treballs d’Arqueologia, 21, Universitat Autonoma de Barcelona, p. 205-222. https://doi.org/10.5565/rev/tda.63
  8. G. Munteanu, C.G. Tamas, B. Cauuet, G. Mut (2017). Preuve de l’exploitation du fer à l’époque préromaine et romaine dans le district minier de Baillestavy (Pyrénées-Orientales, France), in ArqueoPyrenae. L’explotació dels recursos naturals al Pirineu oriental en època antiga. Olesti i Vila O., Oller Guzmán J., Morera Camprubí J. (Eds).Treballs d’Arqueologia, 21, Universitat Autonoma de Barcelona, p. 263-285. https://doi.org/10.5565/rev/tda.64
  9. B. Cauuet, C.G. Tamas, M. Boussicault, M. Munoz (2018). Quantités et contrôle de l’or produit à l’âge du Fer en Gaule du Centre-Ouest, Mélanges de la Casa de Velazquez. Madrid, Espagne, Nouvelle série, 48-1, 13-42. http://journals.openedition.org/mcv/8174 ; DOI : 10.4000/mcv.8174
  10. B. Cauuet, C.G. Tămaș (2018) Fouille d’une minière pour l’argent sur le versant oriental du Theurot de la Roche à Bibracte. Centre archéologique européen du Mont Beuvray – Activités 2017, Glux-en-Glenne : Editions de Bibracte, 2018, p. 163-184.
  11. S. Baron, C.G. Tămaș, M. Rivoal, B. Cauuet, P. Telouk, F. Albarede, (2019) Geochemistry of gold ores mined during Celtic times from the North-Western French Massif Central. Scientific Reports, 9, article number: 17816; DOI: 10.1038/s41598-019-54222-x.
  12. I. Benea, M.Gore, V. Lazarescu, Contribution to the study of Suceag pottery, Cluj county, Romania, Volum Nr: LXI, 2, Pagina: 73 – 88, STUDIA UNIVERSITATIS BABES-BOLYAI CHEMIA, 2016, ISSN: 1224-7154, WoS / ISI indexată în Science Citation Index Expanded
  13. L. Mateescu-Suciu, A jeweller toolkit discovered at Sarmizegetusa Regia (Gradistea de Munte, Hunedoara County), în Studia Universitatis Babes-Bolyai, seria Historia, 2016, ERIH+ p.161-192,
  14. L. Mateescu -Suciu, Glass Recipients from Sarmizegetusa Regia. Unguentaria and Bottles., in Ziridava Studia Archaeologica, Volum Nr: 31, 2017, ERIH + p. 137 – 152
  15. R. Comes, C. Neamtu, Z.Buna, L. Mateescu-Suciu, Exploring Dacian Cultural Heritage With dARcit Augmented Reality Application, în Journal of Ancient History and Archaeology, vol 6, nr.4, 2019, p.71-77; [ISI A&H] DOI: 10.14795/j.v6i4.506
  16. R. Comes, C. Neamțu, Z. Buna, Ș.Bodi, D. Popescu, V.Tompa, R.Ghinea, L.Mateescu-Suciu, Enhancing Accessibility to Cultural Heritage Through Digital Content and Virtual Reality: A Case Study of the Sarmizegetusa Regia UNESCO Site, în Journal of Ancient History and Archaeology, vol. 7, nr. 3, 2020, [ISI A&H] DOI: 10.14795/j.v7i3.561
  17. S. Mustață, The Roman metal vessels from Dacia Porolissensis, Patrimonium Archaeologicum Transylvanicum 12, Ed. Mega, Cluj-Napoca 2017, 343 p. (ISBN 978-606-543-843-9).
  18. S. Mustață, The “sanctuary” of Fortuna Salutaris and Jupiter Optimus Maximus from Ampelum (Zlatna/Zalatna, Alba County). Rethinking the archaeological evidence, Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia 63/1 2018, ERIH+ 110-121
  19. S. Mustață, I. V. Ferencz, The Roman bronze vessels from the Dacian fortress at Ardeu (Hunedoara County, Romania), Archaeologia Bulgarica XX/3, 2016, ERIH+,17-31
  20. A. Dobos, M. Fiedler, C. Höpken, S. Mustață, Sz.-P. Pánczél, Militärlager und vicus in Călugăreni/Mikháza (Kreis Mureş, Rumänien) am Dakischen Ostlimes, Kölner und Bonner Archeologica 7, 2017 (2019), 145-157.
  21. Pánczel, S. Mustață, A. Dobos, The research at the Roman auxiliary fort of Mikháza/Călugăreni/A mikházi római segédcsapattábor kutatása, Hungarian Archaeology 2018 spring, 13-20 (http://files.archaeolingua.hu/2018TA/Pa%b4ncze%b4l_E18TA.pdf).
  22. V. Apostol, R. Mateescu, The Great Limestone Temple at Sarmizegetusa Regia. (Re)analysis of archaeological and architectural data, Caietele ARA, 11, 2020, ERIH +, p.67-124.
  23. A. Henţ, Forgotten Artifacts. Celtic Objects in the Collections of the Gherla History Museum, Journal of Ancient History and Archaeology, vol. 6, nr. 4, 2019, [ISI A&H] DOI: 10.14795/j.v6i4.467
  24. S. Vasilache, G. Andreica, H. Furcovici, M. Mîndruțău, Small Finds Discovered at Sarmizegetusa Regia in the Sector „Below the Southern Gate”, co-autori, în O. Tutilă, C. Cristescu, N.C. Rișcuța, A.T. Marc (ed.), ”Small Finds and Their Significance. Proceedings of the International Symposium from Deva-Geoagiu Băi, 23 – 25 of March”, Cluj-Napoca, ed. Mega, 2018, p. 61-77.
  25. S. Vasilache, Standing their Ground: European Iron Age Crampons, în ”Instrumentum. Bulletin du Groupe de travail européen sur l’artisanat et les productions manufacturées de l’Antiquité à l’epoque moderne”, nr. 49, iune 2019, p. 16-18.
  26. R. Comes, Haptic devices and tactile experiences in museum exhibitions, Journal of Ancient History and Archaeology, Vol. 3, Nr. 4, 2016, pp.60-64 ISSN: 2360-266X [ERIH Plus].

Organizare şi participare la conferinţe (selecţie)

Membrii titulari şi asociaţi ai UC au participat la organizarea următoarelor conferinţe:

  1. International Workshop: Supply and Consumption of Terra Sigillata in Roman Dacia: State of Art, Cluj Napoca, 2-5 mai 2017.
  2. 31st Congress of the Rei Cretariae Romanae Fautores Marketing of Roman pottery: economic relationships between local and imported products, Cluj-Napoca, 2018. Lucrările conferinței au fost publicate în vol. Atlas of Roman pottery workshops from the provinces Dacia and Lower Moesia/Scythia Minor (1st-7th centuries AD) Bibliotheca Musei Napocensis L, Editura Mega, 2018.
  3. Dacit 2016 – 3D Technology and Cultural Heritage, 5 – 6 august, Cluj-Napoca, Romania.

De asemenea membrii UC au participat cu lucrări la conferinţe naţionale şi internaţionale de prestigiu (selecţie)

  1. G. FloreaSarmizegetusa Regia. Chef-lieu du Royaume des Daces, Univ. Lyon 2 Lumière, 2016
  2. G. Florea, L. Mateescu-Suciu“…And Let Slip the Dogs of War…”. Sarmizegetusa Regia, A.D. 106., Die Gewalt in der Vorgeschichte und im Altertum/Violence in the Prehistory and Antiquity, Alexander von Humboldt – Stiftung si Universitatea Babes-Bolyai, 15-16 oct.2016.
  3. R. Comes, Z. Buna, L. Mateescu-SuciuInteractive navigation and visualization of digitized archaeological excavations, CAA-UK 2016 – Computer Applications and Quantitative Methods in Archaeology, 1 – 5 Martie, University of Leicester, Anglia;
  4. S. Mustaţă, D. Nyulas, Men in chains: a new iron shackle from the military fort at Călugăreni, Mureș County, Romania, The 5th International Symposium on Archaeological Small Finds and their Significance, 23-25 martie 2017, Deva.
  5. S. MustaţăThe “sanctuary” of Fortuna Salutaris and Iupiter Optimus Maximus from Ampelum (Zlatna/Zalatna). Rethinking the archaeological evidence, International Conference Archaeologia Transylvanica, 16-18 decembrie 2016, Târgu Mureș
  6. S. MustaţăObservații tehnice și funcționale privind ceramica funerară din necropolele de la Alburnus Maior, Conferința Națională: Artă și meșteșug. Atelierele ceramice din provinciile Dacia și Moesia Inferior, 23-25 iunie 2016, Cluj-Napoca.
  7. S. Mustaţă, Sz.-P. Pánczel, Digitizing the Roman limes. Sector: Brâncovenești-Sărățeni, Digital Ancient History and Archaeology Workshop, 14-15 iunie, Cluj-Napoca 2018
  8. C. Neamţu, D.Mihai, R.Mateescu, P.Pupeza – Dacians in the virtual era, International Colloquium from Targu-Mures: Iron Age Rites and Rituals in the Carpathian Basin – lucrare invitată în plen;
  9. C. Neamţu, R. Mateescu3D Scanning of an Exceptional Ancient Artefact. The Bronze Matrix from Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte (Hunedoara County, Romania), conferința internațională Computer Applications and Quantitative Methods in Archaeology, Leicester, 4 – 7 martie, 2016
  10. R. MateescuThe Dacian Round Building at Pustiosu (Grădiștea de Munte, Hunedoara County), In Memoriam Constantini Daicoviciu. Border in History from Antiquity to Present Times, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş, 21 – 24 februarie, 2017.
  11. C. Neamțu, R.MateescuThe scanning, digital restoration and contextualization of Dacian artefacts from Orăştie Mountains, Digital Ancient History and Archaeology Workshop, Cluj-Napoca, 14 – 15 iunie, 2018.
  12. V. ApostolR MateescuTemplul mare de calcar de la Sarmizegetusa Regia. (Re)analizarea datelor arheologice şi arhitecturale,Simpozionul Arhitectură. Restaurare. Arheologie, Buc., 9 – 11.05.2019

Proiecte/granturi (selecţie)
Membrii UC au participat în calitate de membrii sau directori de proiect în următoarle proiecte/granturi CDI

  1. C. Neamţu director proiect, G.Florea responsabil proiect UBB, L. Mateescu Suciu, R. Comes, R. Mateescu, au făcut parte din echipa proiectului: Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munţii Orăştiei, proiect SEE PA16/RO12-LP10/18.02.2015, Coordonator UTCN Cluj Napoca, Parteneri UBB Cluj-Napoca, MNIT, Cluj-Napoca, MCDR, Deva, buget UBB 150355,00 lei. 2015-2016.
  2. G. Florea membru în proiectul Enciclopedia imaginariilor din România. Patrimoniu istoric și identități cultural-lingvistice, PN-III-P!-1.2-PCCDI-2017-0326, Nr. contract 49PCCDI ⁄ 2018, director Prof.dr. Corin Braga, Buget: 3692534,64, 2018-2021.
  3. L. Mateescu Suciu membru în echipa proiectului Istoria mineritului aurifer din Munții Apuseni, PN-III-P4-ID-PCE-2016-0874, Nr. contract: 150/2017, Director Prof.dr. Doru Radosav, Buget: 848,700.00 lei). 2017-2019.
  4. G. Florea, S. Mustaţă, S. VasilacheCercetări arheologice în situl de la Bibracte (Glux-en-Glenne, Franța), Tip program Erasmus+, parteneri Universitatea Bordeaux-Montaigne şi Bibracte – Centre Archeologique Europeen, 2019-2024.
  5. N. Har, C. Tămaş, Titlu proiect (Română): Studii mineralogice si petrografice pe artefacte provenite din perimetrul „Cetatile Dacice din Muntii Orastiei” – Muzeul National de Istorie a Transilvaniei;
  6. H. BedeleanHabitat, mediu și resurse naturale în zona Dunării de Jos în pre- și protoistorie – 2014-2016– UEFISCDI – PCCA (PN-II-PT-PCCA-2013-4-1308), Parteneri: Institutul de Arheologie Vasile Pârvan București, UBB Cluj Departamentul de fizica stării condensate si a teh. avansate, UBB Cluj Departamentul de Geologie.
  7. H. BedeleanAtOP – “Mass digitization of cultural heritage: between myth and reality. Evaluation of the accuracy of 3D models generated using photogrammetry method in the case of cultural heritage”, PN-III-P1-1.1-TE-2019-2203, TE132 (2020-2022) Director de proiect.
  8. Alin Henţ, bursă de cercetare postdoctorala UBB Cluj, 2020-2021.

Proiecte educaționale/de formare

  1. L. Mateescu Suciu, manager proiect, SMART Student for Future! Program complex de practică pentru studenții de la Facultățile de Istorie și Filosofie, Litere și Psihologie și Științele Educației, în vederea facilitării inserției pe piața muncii, POCU 130584, Buget: 4,751,647.61 lei 2020-2022.
  2. L. Mateescu Suciu, membru proiect, Să învățăm interactiv istorie! Programe de vară de istorie orală pentru elevii de liceu II (IstActivII), director dr. Lavinia Costea, finanțare Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, grant nr. 306/SGU/PV/III/18.06.2020, Buget: 283,926.00 lei, 2020-2022.
  3. L. Mateescu Suciu, membru proiect, 100 de ani de cercetări universitare româneşti în Munţii Orăştiei. Baza de practică Grădiştea de Munte (Sarmizegetusa Regia), director prof.dr. Ioan Bolovan, Proiect CNFIS-FDI-2019-0432, finantare FDI, Buget: 348,000.00 lei, 2019.
  4. L. Mateescu Suciu, membru proiect, O şansă pentru viitor! Program de încurajare a studenţilor de la Facultatea de Istorie şi Filosofie în vederea creşterii promovabilităţii (ProFIF), director dr. Lavinia Costea, grant nr. 162/SGU/NC/II din 10.09.2019, finanțare Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Buget: 351,191.00 lei, 2019-2021.
  5. L. Mateescu Suciu, membru proiect, Să învățăm interactiv istorie! Programe de vară de istorie orală pentru elevii de liceu (IstActiv), director dr. Lavinia Costea, finanțare Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, grant nr. 19/SGU/PV/I/17.07.2017, Buget: 718,800.00 lei, 2017-2019.

Servicii inovative oferite către comunitate

ArchaeoUBB oferă către comunitate o serie de servicii după cum urmează:

Servicii de consultanţă în aspecte legate de protejarea şi conservarea patrimoniului arheologic.
Elaborare studii istorice ca parte componentă a studiilor de fundamentare necesare pentru realizarea a Planurilor Urbanistice Generale (PUG), Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ), Planurilor de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ).
Servicii de consultanţă în domeniul valorificării şi promovării patrimoniului.
Realizarea de produse digitale, aplicaţii de realitate virtuală şi augmentată în domeniul patrimoniului(reconstituiri 3D, aplicaţii pentru expoziţii muzeale, scanarea monumentelor istorice în vederea cercetării şi monitorizării patrimoniului, digitizarea pieselor arheologice pentru integrarea lor în circuitul ştiinţific internaţional prin intermediul platformelor open source etc).
Analize interdisciplinare pe artefacte, ecofacte şi monumente.
Cercetări arheologice preventive şi diagnoză de teren pentru zonele care urmează să fie afectate de lucrările de construcţie (din interiorul oraşelor) sau de marile lucrări de infrastructură (autostrăzi, căi ferate, aducţiune de apă, conducte de gaz) precum şi evaluare teoretică de teren necesară în cadrul unor proiecte de cercetare, ca parte a Studiilor de Impact asupra Mediului etc.