|
Ancuţa-Lăcrimioara Chiş Universitatea "Babeş-Bolyai" Facultatea de Istorie şi Filosofie Departamentul Filosofie Catedra de Filosofie Sistematică Şcoala Doctorală de Comunicare şi Cultură |
Femeia şi problematica morţii |
Cuvinte cheie: femeia; moarte; sinucidere; ucidere; feminin | |
Introducere
Pentru a păstra fidelă accepţiunea problematicii (un şir de probleme care ţin de acelaşi subiect), precizez faptul că problemele abordate în acest spaţiu nu tratează exhaustiv problematica morţii, dar acoperă un câmp de studiu care se doreşte a fi o altfel de prezentare a implicaţiilor feminine asupra morţii. Astfel, voi aborda câteva aspecte specifice ale problematicii morţii femeii, cum sunt comportamentul pre-morbid legat de atitudinea gestuală feminină, dar şi tratamente discriminatoare aplicate de-a lungul timpului, fie numai femeii, fie cu predilecţie femeii. ...[continuare] | |
Iovan Drehe
Universitatea "Babeş-Bolyai"
Facultatea de Istorie şi Filosofie
Departamentul de Filosofie
Masteratul de Filosofie Antică şi Medievală
|
Platon despre dialectica si eristica |
Cuvinte cheie: dialog; dialectică; eristică; educaţie. |
|
I. Introducere
Are vreo importanţă astăzi modul în care intrăm într-o discuţie pe o temă anume, fie ea de filosofie, fie cu referire la altceva? Contează intenţiile noastre în acest caz? Pot aceste intenţii să influenţeze modul în care este dusă această discuţie? Acestea sunt numai câteva întrebări la care s-au dat diferite răspunsuri, dar totuşi aceste întrebări rămân în faţă şi credem că îşi caută răspuns în fiecare epocă. ...[continuare] | |
Mihai Ometiţă Universitatea "Babeş-Bolyai" Facultatea de Istorie şi Filosofie Departamentul Filosofie An III |
Kant despre judecăţi şi cauzalitate |
Cuvinte cheie: Kant, judecată, percepţie, experienţă, cauzalitate | |
Prolegomenele lui Kant reprezintă, incontestabil, o eficientă introducere în filosofia sa critică. Acest statut însă, trebuie să presupună, pe lângă rigoarea unui discurs succint, cea a unei metode analitice sau regresive de expunere (ce evoluează dinspre concluzii către premise) preferată celei sintetice sau progresive (ce debutează cu tratarea principiilor) a primei Critici, şi o rigoare logică: coerenţa. Lucrarea de faţă îşi propune să investigheze această din urmă condiţie din unghiul unei distincţii dezvoltate doar în trei paragrafe ale Prolegomenelor şi absentă, în formă explicită, în textul Criticii raţiunii pure: aceea între judecăţile de percepţie şi cele de experienţă. În acest sens, într-o primă parte vom analiza distincţia însăşi, în cea de-a doua, o parte emblematică a întregului criticismului kantian - teoria cauzalităţii, pentru ca în ultima parte a lucrării să verificăm compatibilitatea celor două teorii analizate în primele două părţi.... [continuare] | |
|
|