2016
Anul 2016 a fost dedicat diseminării rezultatelor cercetării și integrării lor în circuitul internațional.
Conferințe
Maria Crăciun a avut o prezentare intitulată ‘From Sacred to Ritual Space: The Transformation of the Chancel in Transylvanian Lutheran Churches of the Early Modern Period’ la Sixteenth Century Society Conference, o conferință internațională care a avut loc la Bruges (Belgia) între 18-20 august 2016.
Maria Crăciun a susținut o prezentare cu titlul „Lutheran Retables and Confessional Iconographic Programmes in Early Modern Transylvania” la Reformation Studies Colloquium 2016, o conferință internațională care a avut loc la Universitatea Newcastle (UK) între 14-16 septembrie 2016.
Ovidiu Ghitta a prezentat o lucrare cu titlul „The Teachings of Bishop Petru Pavel Aaron to His Clergy” la The First International “Epaminonda Lucaciu” History Symposium: Historical Stages and Moments of Romanian Greek-Catholic Church in North America o conferință internațională care a avut loc la Cleveland, Ohio (USA) între 12-14 mai 2016.
Ovidu Ghitta a ținut o prezentare numită „Despre lege şi fărădelege într-o epistolă a lui Petru Pavel Aaron” la Violenţă, societate şi modernizare în spaţiul românesc (sec. XVI-XX) Marele război, sfârşitul modernităţii? o conferință națională organizată de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între 2-3 iunie 2016.
Carmen Florea a participat la o conferință internațională cu lucrarea La missione di Giovanii da Capestrano e il processo di Europe Making nel quatrtrocento: lo stato dell'arte nell storia e nella storiografia nell Europa danubiana e balcanica, organizată de Universitatea din Macerata, care a avut loc la Macerata (Italia) în 25 noiembrie 2015, cu o lucrare intitulată „St. John of Capistran's Mission to Transylvania: a Historiographic Perspective”.
Mária Lupescu Makó a ținut o prezentare denumită „Domonkosok a középkori Erdélyben” (Dominicani în Transilvania medievală) la conferința internațională Domonkos szentek és szent helyek organizată de Institutul de Religie și Teologie al Academiei Maghiare de Științe, Filiala Debrecen și Plebania Dominicană din Debrecen, care a avut loc la Debrecen (Ungaria) în 20 mai 2016.
Mária Lupescu Makó a prezentat o lucrare intitulată ”Pro memoria futurorum.” Piety and Remembrance of the Transylvanian Testators in the Late Middle Ages” la conferința internațională Les couvents mendiants dans l’économie du sacré en Europe centrale (v.1220-v.1550), organizată de Universitatea Rennes 2 în cadrul programelor CERHIO CNRS UMR 6258 și MARGEC a Agenției Naționale pentru Cercetare din Franța care a avut loc la Rennes, Franța în 2-3 iunie 2016.
Ciprian Firea a ținut o comunicare cu titlul „Bisericile urbane medievale din Transilvania și memoria donatorilor. Studiu asupra mărturiilor vizuale și documentare” la conferința națională Locuri ale memoriei în spațiul urban, care a avut loc la Bistrița între 3-4 iunie 2016.
Ciprian Firea a prezentat o lucrare cu titlul „Breasla pictorilor din Bistriţa la sfarşitul evului mediu și un statut nou descoperit” la conferința națională Zilele Academice Clujene 2016. Simpozionul Național de Istoria Artei Medievale și Premoderne, care a avut loc la Cluj Napoca în 19 mai 2016.
Vizite de documentare
Ovidiu Ghitta a beneficiat de o vizită de documentare la Roma între 1-11 iulie 2016, unde a făcut cercetări la Archivio Storico "De Propaganda Fide".
Maria Crăciun a beneficiat de o vizită de documentare la Berlin între 25 iulie și 23 august 2016, unde Staatsbibliothek i-a permis să se familiarizeze cu literatura recentă, esențială pentru finalizarea proiectului de cercetare individual referitor la arta prezentă în bisericile luterane și de o scurtă ședere la Londra, între 17-20 septembrie 2016, unde a avut posibilitatea să consulte Colecția Fotografică a Institutului Warburg.
Între 30 august și 1 septembrie 2016 Maria Crăciun și Ciprian Firea au întreprins o cercetare de teren în localitățile Beia, Boarta, Brădeni, Bunești, Buzd, Cloașterf, Daia, Homorod, Mediaș, Rupea, Ruși, Saschiz, Seleuș, Sibiu.
2015
Anul 2015 a fost dedicat cercetării individuale în diverse biblioteci, arhive şi muzee, precum şi cercetării d eteren. Astfel, Mária Lupescu Makó a lucrat în biblioteci din Budapest şi Leeds, Maria Crăciun a cercetat în Biblioteca de Stat din Berlin şi în Biblioteca CEU/ELTE la Budapesta, Ovidiu Ghitta a lucrat în arhivele din Cluj şi Satu Mare, Carmen Florea a întreprins cercetări în arhivele din Cluj, în timp ce Ciprian Firea a consultat colecţiile Muzeului Brukenthal din Sibiu. Mai mult, în 30-31 iulie 2015 Ciprian Firea şi Maria Crăciun au întreprins o cercetare de teren în zona Sibiului şi Braşovului, fotografiind bisericile şi mobilierul acestora, în special retablurile din Turnişor, Alţâna, Movile, Seliştat, Râşnov, Rotbav, Rupea, Homorod, Viscri şi Sighişoara.
Conferinţe
Carmen Florea a prezentat lucrarea ‘The Mendicant Ideal of Poverty in Late Medieval Transylvanian Towns’ la conferinţa La pauvreté au quotidien/Everyday poverty (ca. 1220-ca. 1550), Wroclaw, 21-23 mai 2015.
Ovidiu Ghitta a ţinut o prelegere Egy “szabálytalan” összeírás tanulságai. Simon, tományi görög katolikus lelkész konskripciója 1773-ból la Magyar Tudományos Akadémia, Bölcsészettudományi Kutatóközpont, Történettudományi Intézet, Budapest), 13 februarie 2015.
Mária Lupescu Makó a prezentat lucrarea ‘Erdélyi Szent Márton kultuszhelyek’ (Locurile de cult transilvane ale Sfântului Martin) la conferinţa internaţională: Via Sancti Martini - Szent Márton útjai térben és időben (Via Sancti Martini – Călătoriile în spaţiu şi în timp ale Sfântului Martin), organizată de Institutul de Istorie a Academiei Maghiare, Primăria Municipiului Szombathely, Oficiul de Programe Sfântul Martin şi Episcopia de Szombathely, la Szombathely, Ungaria (15-17 Aprilie 2015)
Mária Lupescu Makó a prezentat lucrarea ‘Renewal after Reform in Medieval Transylvania’ la Congresul Internaţional Medieval: Reform and Renewal, organizat de Institutul de Studii Medievale a Universităţii Leeds, la Leeds, Marea Britanie (6-9 Iulie 2015).
Mária Lupescu Makó a prezentat lucrarea ‘Zis şi scris: Vorbirea şi scrierea în testamente’ la Conferinţa internaţională Writing and Society in Transylvania, 13th-17th Centuries, organizată de Institutul de Istorie ”George Bariţiu” al Academiei Române Filiala Cluj-Napoca şi Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB, Cluj-Napoca, România (17-18 Septembrie 2015)
Mária Lupescu Makó a prezentat lucrarea ‘Sending Greetings during the Great War’ (împreună cu Radu Mârza) la Conferinţa internaţională World War I. The Other Face of the War, organizată de Centrul de Studii Transilvane a Academiei Române, Institutul de Istorie a Universităţii Karl Franzens din Graz şi Facultatea de Istorie şi Filosofie, UBB, la Cluj, România (12-14 Octombrie 2015)
Mária Lupescu Makó a prezentat lucrarea ‘Egy régi-új forrástípus kutatása: testamentumok. Erdélyi körkép’ (Cercetarea unui izvor vechi-nou: testamente. Panoramă transilvană) la Conferinţă internaţională Erdély történetével kapcsolatos kutatások helyzete napjainkban (16-19. század) (Stadiul cercetărilor legate de istoria Transilvaniei în zilele noastre, secolele XVI-XIX), organizată de Institutul de Istorie şi Şcoala Doctorală a Universităţii Eszterházy Károly, la Eger, Ungaria (5-6 Noiembrie 2015).
2014
Întâlniri lunare
Anul 2014 a fost dedicat cercetării individuale şi finalizării muncii începute în anii precedenţi cu ajutorul abordării şi metodelor inovatoare. În concordanţă cu tradiţia deja stabilită, echipa de cercetare s-a întâlnit regulat pentru a discuta cercetările în lucru. De exemplu, în 24 mai 2014 Ciprian Firea a prezentat un manuscris nepublicat şi mai puţin cunoscut ”Protocollum Capituli Cibiniensis ab anno 1523 usque ad annum 1536” , problemele cu cre s-a confruntat în transcrierea şi analiza acestuia şi posibilităţile pe care le întrevede pentru fructificarea lui. Beneficiind de pe urma discuţiilor din timpul acestor întâlniri şi a comentariilor şi sugestiilor făcute de membrii echipei, aceste prezentări au contribuit semnificativ la elaborarea formei finale a articolelor predate spre publicare în diverse volume şi reviste. Astfel, Maria Crăciun a predat la Archiv für Reformationsgeschichte/Archive for Reformation History un studiu intitulat ‘The Price of Sin: Sexual Misconduct and Its Social Consequences in Sixteenth-Century Transylvanian Towns’ după ce a prezentat în prealabil, la întâlnirea din 27 iunie 2014 o schiţă a argumentului şi problemele pe care le pune comparaţia dintre două seturi distincte de documente prescriptive (clerici şi laici) pentru a captura punctul de vedere secular referitor la transgresarea normelor ecleziastice şi sociale. Carmen Florea a iniţiat o discuţie referitoare la bibliografia consultată în timpul vizitei întreprinse în 2013 la bibliotecile Departamentului de Studii Medievale al Universităţii Central Europene din Budapesta şi a Bibliotecii Universitare din Rennes (Franţa), încercând să nuanţeze o abordare comparată a cultului sfinţilor în evul mediu târziu. Mária Lupescu Makó a propus o discuţie a testamentelor din perioada medievală târzie analizând practicile funerare şi comemorative precum şi imaginile despre viaţa terestră şi cea de apoi pe baza preambulului acestor documente. Ovidiu Ghitta a discutat proiectul său de a publica o ediţie critică a lucrării lui Petru Pavel Aaron, Păstoriceasca datorie dumnezeieştii turme vestită, urmărind subtilităţile discursului ecleziastic conceput cu intenţia de a impune legea, regula şi de a defini ‚fărădelegea’, mai exact transgresarea normelor de către laicat. Mai mult, în timpul întâlnitii echipa a discutat diversele modalităţi de a sesiza influenţele, traiectoriile ideologice şi modelele detectabile în structura textului.
Programul acestor întâlniri a făcut loc şi unor invitaţi din afara Universităţii Babeş-Bolyai. Astfel, în 2 octombrie 2014 echipa proiectului s-a întâlnit cu un invitat din Italia, profesor Letizia Pellegrini (Universitatea din Macerata) pentru a discuta o temă de cercetare propusă de domnia sa pentru finanţare europeană, The Mission of St. John of Capestrano in Transylvania şi o posibilă colaborare cu membrii echipei proiectului Beyond the Norms: Religious Practice in Late Medieval and Early Modern Transylvania.
Conferinţe
Între 3-6 septembrie 2014, Mária Lupescu Makó a participat la conferinţa internaţională Cities in Europe - Cities in the World. 12th International Conference on Urban History, organizată de European Association for Urban History la Lisabona, Portugalia. Prezentarea Máriei Lupescu Makó “Remembrance Culture in Late Medieval Transylvanian Towns” a fost inclusă în secţiunea Material Culture and Social Change in Western Europe (13th – 17th Centuries). Pentru detalii vezi: http://www.eauh2014.fcsh.unl.pt/index.php?conference=conference&schedConf=eauh2014
Mária Lupescu Makó a prezentat o lucrare intitulată “Piety and Remembrance of the Transylvanian Noble Testators in the Late Middle Ages.”, la conferinţa Cultural Heritage and the Innovation of Humanities in the 21st Century, organizată de Universitatea din Debrecen între 8-9 octobrie 2014. Pentru detalii vezi http://www.desymposium.hu/
Maria Crăciun a prezentat o lucrare intitulată 'Interpreting Luther's Small Catechism: Definitions of sin within the Saxon community of Early Modern Transylvania' la conferinţa internaţională Comparing Catechism-Entangling Christian History (Oslo, 14-16 mai 2014).
Maria Crăciun a prezentat o lucrare numită ‘Aural or Visual? The Experience of Worship in Early Modern Transylvanian Lutheran Churches’ la Reformation Studies Colloquium care a avut loc la Murray Edwards College, Cambridge, 10-12 septembrie 2014. Maria Crăciun a prezentat o lucrare intitulată ‘Saints in the Church and in the Prayers of Mankind: attitudes towards God’s creatures’ in early modern Transylvania’ la conferinţa internaţională Church Reforms and the Cults of Saints organizată de Societatea hagiografică croată, Hagiotheca, care a avut loc la Universitatea din Zadar, 17-21 septembrie 2014.
Ovidiu Ghitta a prezentat o lucrare intitulată „Îndemnurile episcopului Petru Pavel Aron către preoţii săi” - la simpozionul dedicat lui Petru Pavel Aaron, ţinut la Blaj, 9-10 martie 2014.
Ciprian Firea a prezentat o lucrare care s-a ocupat de Femei donatoare de “artă“ în Transilvania medievală târzie la “Simpozionul Naţional de Istoria Artei medievale şi premoderne” care a făcut parte din Zilele Academice Clujene sărbătorite la Cluj-Napoca, 12-13 iunie 2014.
2013
Întâlniri lunare
În anul 2013 echipa proiectului a continuat întâlnirile periodice care au fost dedicate prezentării cercetărilor în lucru şi discutării lor cu membri echipei şi cu alţi colegi invitaţi. Întâlnirile din ianuarie şi februarie au fost dedicate unor probleme administrative şi planificării activităţilor pentru anul în curs. Întâlnirea din aprilie a fost dedicată discutării schimbărilor care trebuiau operate în planul de cercetare şi cel pentru diseminarea rezultatelor datorită ajustării bugetului acestui proiect. În martie, mai şi iunie, Ciprian Firea, Carmen Florea şi Mária Lupescu Makó au prezentat cercetările lor.
Donaţii pentru mântuirea sufletului în Transilvania medievală
Mária Lupescu Makó
27 iunie 2013
Prelegerea susţinută face parte din seria întâlnirilor lunare din cadrul proiectului Transgresarea prescripţiilor bisericii: Practica religioasă în Transilvania medievală şi modernă timpurie şi a fost dedicată urmăririi apariţiei unui anumit tip de donaţie pentru mântuirea sufletului, şi anume cel al slugilor donate bisericilor de către testator sau de către rudele defunctului cu scopul clar declarat de a organiza anual pomană pentru fericirea din lumea cealaltă a fostului lor stăpân sau al rudeniei acestuia.
Odată cu înrădăcinarea creştinismului şi în Ungaria s-a răspândit donaţia pentru mântuirea sufletului (donatio pro remedio anime facta): prin acesta credinciosul făcea o donaţie în favoarea bisericii pentru mântuirea sufletului său şi/sau al rudelor sale. Donaţia pentru mântuirea sufletului servea mântuirea pe de o parte ca o faptă bună, ca un act caritabil, iar pe de altă parte ca o donaţie destinată bisericii. Astfel, biserica care a beneficiat de o asemenea donaţie, ca intermediar, pe parcursul diferitelor acte liturgice în mod regulat a comemorat moartea binefăcătorului, s-a rugat pentru sufletul acestuia, oferind-o în milostenia Domnului. Oblaţia legată de acţiunile liturgice mortuare, ţinând cont şi de rangul social al defunctului, putea consta în hrană, lumânări, obiecte de valoare, animale, bani, posesiuni şi la început chiar şi în slugi. În Ungaria medievală un grup al slugilor era legat de litughia mortuară într-un mod foarte special. Aceste slugi au fost donate diferitelor biserici de către testator sau de către rudele defunctului în perioada cuprinsă între mijlocul secolului al XI-lea şi începutul secolului al XIV-lea, cu scopul clar declarat de a organiza anual pomană pentru fericirea din lumea cealaltă a fostului lor stăpân sau al rudeniei acestuia. Numiţi în limba maghiară torló sau dusnok, adică duşnici, aceste slugi aveau datoria ca în cadrul acestor pomeni să dea preoţilor care oficiau liturghiile pentru mântuirea sufletului stăpânului lor şi pentru memoria acestuia o cantitate stabilită de carne (în formă de carne vie), pâine şi băutură: vin sau bere. Prin urmare, această obligaţie, sarcină specială de a organiza pomană, ospăţ, tor în limba maghiară, a stat la baza denumirii slujitorilor ecleziastici cea de torló însărcinaţi cu îndeplinirea ei. Erau numiţi astfel, deoarece pentru mântuirea stăpânului lor de odinioară sau pentru cel al rudeniei acestuia anual organizau ospăţ: i-au aprovizionat cu toate cele necesare organizării unui ospăţ pe preoţii ce ţineau atât slujbele pentru mântuirea sufletului celui decedat, cât şi ospăţul în memoria lui. Este necesar să subliniem că atât numele latin cât şi cel maghiar nu s-au referit la ocupaţia lor, deoarece toţi erau ţărani, ci la obligaţia, sarcina lor specială. Această categorie socială specială se pare că este un specific maghiar, în acest moment necunoscându-se paralele europene.
Cu toate că uneori documentele sunt foarte rezervate, este cert totuşi că duşnicii au ajuns în proprietatea bisericii în urma donaţiilor făcute pentru mântuirea sufletului, şi au dobândit o situaţie socială mai favorabilă decât cea anterioară în urma eliberării parţiale de origine pro remedio animae. În denumirea de duşnic cu adevărat determinantă a fost funcţia pentru mîntuirea sufletului a angajamentului luat de către slujitorilor ecleziastici. Evident, nu era o obligaţie oarecare. Funcţia sacrală în sine a serviciului nu era însă suficientă pentru calificarea drept duşnic. În geneza termenului de duşnic, pe lângă funcţia de mântuirea sufletească a obligaţiei, un rol hotărâtor l-a jucat şi calitatea specială al obligaţiei. În acest punct pot fi legate unele de altele diferitele denumiri ale acestei categorii speciale de slujitori ecleziastici. În ultimă instanţă, toate îşi datorau existenţa pomenii, acestei obligaţii cu dublă destinaţie atât pământeană cât şi cerească. Astfel, în timp ce denumirea de torló şi echivalentele el latine desemnând „persoană care dă pomana” s-a născut din caracterul pământean şi foarte concret al acestei obligaţii speciale, cel de duşnic însemnând „persoană care slujeşte cu pomană pentru mântuirea sufletului” s-a născut din caracterul transcendental, de răscumpărător al sufletului al aceleiaşi obligaţii.
Ospăţul ţinut după înmormântare şi cu ocazia comemorărilor anuale ale acesteia (in anniversario), una dintre sărbătorile cele mai populare ale evului mediu, a fost acoperit din donaţia pro remedio animae a testatorilor sau al rudelor. Această donaţie oferea şi alte posibilităţi pentru procurarea lucrurilor necesare ospăţului. Donatorii – în parte din proprie iniţiativă, în parte la sfatul preoţimii interesate – la donare deseori au schimbat statutul şi starea slugilor lor care urmau să intre în posesia bisericii. Au făcut uz de numeroasele şi variatele forme ale eliberării slugilor lor. În cazul de faţă le-au eliberat, însă aceştia trebuiau să presteze diferite servicii. Foştii lor stăpâni le-au stabilit amănunţit îndatoririle, iar prin asigurarea de pământ, animale şi unelte au creat condiţiile economice necesare îndeplinirii serviciilor cerute. De la caz la caz, pomana putea fi completată cu alte obligaţii. Uneori, strâns legată de comemorarea morţilor, duşnicii ofereau lumânări sau ceară, sau plăteau bisericii pentru recviem. Alteori, duşnicul, pe lângă organizarea pomanei era obligat ca în procesiunea de duminică să poarte crucea de procesiune. Duşnicii trebuiau în mod normal să se îngrijească ca cele necesare pomanei să ajungă la aceea instituţie ecleziastică la care se comemora defunctul. Prin urmare, obligaţia sacrală perceptibilă în realitatea materială, adică în pomana cu dublă funcţie, putea motiva pe drept diferitele denumiri ale acestei categorii sociale speciale.
Condiţia de bază pentru a da pomană a fost aceea ca duşnicul să aibă în stăpânire gospodărie proprie. Testatorul sau donatorul a fost cel care s-a îngrijit de gospodăria duşnicilor. Slujbaşii fără pământ au fost înzestraţi cu pământ, iar persoanele care deţineau deja un asemenea bun au fost donaţi cu pământ cu tot bisericii. Duşnicul primea de regulă între 10-40 iugăre de pământ, completat uneori de lunci şi păduri. Unii dintre ei deţineau chiar şi mori. Duşnicul obligat să dea vin primea de la răposatul său domn vie. Din gospodăria proprie nu putea lipsi şeptelul. De regulă, testatorul l-a aprovizionat cu un număr de 2-4 boi, dându-i uneori şi câţiva oi sau porci. Gospodăria duşnicului, împreună cu obligaţia dării de pomană, se moştenea din tată în fiu. Stăpânul ecleziastic putea să dispună de gospodăria duşnicului doar în cazul în care duşnicul nu şi-a îndeplinit sarcinile, ori dacă familia sa s-a stins pe linie masculină. În acest caz gospodăria, împreună cu povara obligaţiei speciale a fost dată unui alt duşnic, uneori ginerelui duşnicului fără urmaş masculin, sau îl valorificau într-un mod diferit faţă de destinaţia iniţială. De regulă, data dării/ţinerii pomanei corespundea cu ziua înmormântării, respectiv cu comemorarea acesteia. Acest lucru era atât de la sine înţeles, încât foarte rar s-a întâmplat ca el să fi fost specificat în scris. În cazul în care de mântuirea sufletului unui decedat mai înstărit s-au îngrijit doi sau mai mulţi duşnici, li s-a cerut ca pomana să le fie organizată nu într-o singură, ci în mai multe zile.
Duşnicii apar pentru prima dată în izvoarele scrise în jurul anului 1067, iar ultima dată într-un document din 1326. După această dată, denumirile şi expresiile referitoare la ei nu mai apar în folosinţa activă, deoarece transcrierile izvoarelor referitoare la ei din a doua jumătate a secolului al XIV-lea sau cele de mai târziu se referă cel mult la folosirea pasivă a termenului. Ultima informaţie referitoare la actul prin care o slugă a fost făcut duşnic de către stăpânul lui datează din 1309. Deoarece majoritatea documentelor referitoare la duşnici provin de dinaintea invaziei tătare, o perioadă destul de săracă în izvoare, putem afirma că rolul duşnicilor a fost cu adevărat hotărâtor în această etapă timpurie a epocii Arpadiene. După invazia tătară, domnii abia dacă mai destinau spre instituţia de duşnic pe câţiva dintre slujitorii lor şi aşa destul de împuţinaţi, deoarece de ospătarea preoţilor şi comemorările anuale puteau să se îngrijească şi prin alte mijloace, şi mai ales, mult mai ieftin. Iar dacă duşnicul a rămas fără moştenitor, în condiţiile schimbate domnul/stăpânul ecleziastic nu s-a străduit să-l oblige pe succesorul aşezat pe pâmăntul rămas fără stăpân să presteze obligaţiile arhaice ale duşnicilor. Astfel, după invazia tătară categoria duşnicilor, fără rezerve corespunzătoare, s-a atrofiat treptat, iar în prima jumătate a secolului al XIV-lea a încetat să mai existe. Această categorie socială specială în mare parte s-a stins, doar despre o parte infimă din ea putem presupune că după ce în timp caracterul special al obligaţiilor prestate s-a şters, s-a schimbat şi pierzându-şi numele specific s-a încadrat în iobăgimea unitară din punct de vedere juridic, formată chiar în secolele XIII-XIV.
Bibliografie selectivă
- Békefi, Remig: A rabszolgaság Magyarországon az Árpádok alatt. Budapest: Magyar Tudományos Akadémia, 1901.
- Györffy, György: „Az Árpád-kori szolgálónépek kérdéséhez”. Történelmi Szemle, 15 (1972): 261-320.
- Karácsonyi, János – Borovszky, Sámuel: Regestrum Varadinense examinum ferri candentis ordine chronologico digestum, descripta effigie editionis A.. 1550 illustratum. Az időrendbe szedett váradi tüzesvaspróba-lajstrom az 1550-iki kiadás hű másával együtt. Budapest, 1903.
- Kučera, Matúš: „’Dušnici’ – najstaršia skupina poddanského obyvatel’stva na nasom území.” Sborník Filozifickej Fakulty Univerzity Komenského, Historica IX. Bratislava, 1958.
- Mihályfi, Ákos: A nyilvános istentisztelet. Budapest: Szent István Társulat, 1933.
- Murarik Antal: Az ősiség alapintézményeinek eredete. Budapest, 1938.
- Solymosi, László: “Dusnok helynevek a középkori Magyarországon. A Dunántúl településtörténete (XI-XIX. század).” A Magyar Tudományos Akadémia veszprémi és pécsi bizottságainak VI. konferenciája. Veszprém, 1984. április 16-17. Ed. Balázs Somfai. [Veszprém, 1986.], pp. 55-70.
- Idem: „Egyházi és világi (földesúri) mortuarium a 11-14. századi Magyarországon”. Századok, 121 (1987): 547-583.
- Idem: “Hozott-e törvényt Szent István király a torlókról?” In: Doctor et apostol. Szent István tanulmányok. Ed. József Török. /Studia Theologica Budapestinensia. A Pázmány Péter Katolikus Egyetem Hittudományi Karának sorozata 10./. Budapest, 1994, pp. 229-271.
- Idem: „Munera festivalia – ünnep és adózás”. In: Egyházak a változó világban. Ed. István Bárdos, Margit Beke. [Esztergom, 1992], p.149-156.
Controlul civic al sanctităţii în Transilvania medievală târzie
Carmen Florea
24 mai 2013
Întâlnirile lunare organizate de către echipa proiectului Transgresarea prescripţiilor bisercii: experienţa religioasă a laicilor în Transilvania medievală târzie şi modernă timpurie, mi-au prilejuit prezentarea cercetării pe care o derulez în cadrul acestui proiect şi anume felul în care se articulează o religie civică în oraşele Transilvaniei medievale în perioada cuprinsă între secolele XIV-XVI. Parte integrantă a obiectivelor asumate de către echipa proiectului pentru anul 2013, discuţia metodologică asupra posibilităţilor interpretative ale religiei civice în mediul urban transilvănean reprezintă continuarea firească a evaluării critice a surselor asumată în decursul primului an al acestui proiect de cercetare.
Demersul meu a plecat de la dezbaterea actuală existentă în istoriografie referitoare la religia civică, discuţie ale cărei repere sunt date de către tentativa de definire a religiei civice în spaţiul italian (prin studiile lui André Vauchez, Michael Goodich, Ana Benvenuti, Gary Dickson), dar şi de către încercările ultimilor ani de a clarifica această definiţie prin studierea religiei civice în teritoriile transalpine (cazul oraşelor de pe coasta Mării Adriatice sau cele nord-europene).
Deşi istoriografia aplecată asupra vieţii religioase urbane în regatul medieval al Ungariei a subliniat caracterul de micro-cosmos religios al acestora (în definiţia dată de Marie Madeleine de Cevins), nu există încă o dezbatere sistematică asupra modalităţilor în care poate fi studiată religia civică şi în consecinţă pot fi nuanţate definiţiile propuse pentru alte spaţii geografice. Prin urmare, o posibilă cale de investigaţie o reprezintă fructificarea rezultatelor cercetării asupra vieţii religioase a laicilor din oraşele Transilvaniei care au evidenţiat importanţa profilului mono-parohial al comunităţilor urbane şi autonomia de care se bucurau în plan religios. După cum au remarcat studii mai vechi, dar şi recente de istoria artei (Virgil Vătăşianu, Vasile Drăguţ, Ciprian Firea, Ágnes Bálint, Matthew Palmer) reconstruirea bisericilor parohiale din cele mai importante oraşe (Sibiu, Braşov, Bistriţa şi Cluj) a fost motivată de dorinţa unei comunităţi privilegiate de a-şi reprezenta prin intermediul edificiilor religioase acest statut.
Aceste sugestii pot fi exploatate în direcţia observării controlului pe care magistratură îl exercită asupra funcţionării bisericii parohiale, un element cheie al acestui control constituindu-l cultul patronului parohial. Implicarea guvernării urbane în organizarea celebrării publice a patronului (cum s-a întâmplat la Bistriţa), a celor mai importante grupuri socio-economice (cazul Braşovului şi Clujului) sau religioase (cazul confraternităţii mariane de la Sibiu) deschide posibilitatea tentantă de a analiza caracteristicile religiei civice şi impactul acesteia asupra vieţii religioase urbane.
Nu în ultimul rând, se cuvine amintit că, investigarea cazului transilvan nu doar lămureşte un aspect mai puţin sau deloc cercetat al participării laicilor la viaţa religioasă (în cazul de faţă prin celebrarea cultului patronului parohial), dar aduce nuanţări semnificative asupra felului în care această participare modifică şi atitudinea clerului parohial. Perspectiva comparativă mai are apoi, meritul de a înlesni conturarea unei definiţii a religiei civice circumscrisă nu doar unui spaţiu geografic, ci şi specificităţii instituţionale ecleziastice şi laice locale.
Donatio pro memoria. Patronaj laic şi feminin în Transilvania evului mediu târziu. O cercetare a surselor vizuale şi documentare (sec. XIV-XVI)
Ciprian Firea
22 martie 2013, Cluj-Napoca
Prezentarea face parte din suita de comunicări susţinute în cadrul Grantului Beyond the Norms: Religious Practice in Late Medieval and Early Modern Transylvania în vederea rafinării cadrelor metodologice ale proiectului de cercetare.
Comunicarea a urmărit să identifice şi să exploateze surse vizuale şi documentare privitoare la practicile religioase ale laicilor din Transilvania evului mediu târziu, urmărind două direcţii principale: 1. investigarea strategiilor personale de salvare/mântuire a indivizilor prin asigurarea perpetuării memoriei 2. evidenţierea rolului femeilor în elaborarea, instrumentalizarea şi finanţarea acestor strategii de salvare.
Memoria.
În ultimele trei decenii, cercetarea a devenit tot mai interesată de studiul memoriei, văzută ca un fenomen total, un element cheie nu numai pentru înţelegerea teologiei medievale ci şi pentru orice aspect al vieţii medievale. Literatura de specialitate dedicată acestui subiect (v. infra) a inspirat în mare măsură modalitatea de interogare a surselor folosite în prezentare.
Prin amintire sau comemorare, cel decedat era prezent la modul efectiv în viaţa familiei, parohiei, oraşului sau satului, conventului, confraternităţii sau breslei sale. Prezentarea a propus o scurtă reconsiderare a “ustensilelor” mnemonice (inscripţii, blazoane, “portrete” de donatori, pietre de mormânt etc.) păstrate prin bisericile medievale transilvănene, privindu-le mai ales din perspectiva păstrării memoriei donatorilor. Am discutat câteva cazuri, în care am încercat să evidenţiez strategii memoriale ale comanditarilor. O bună parte din cercetare s-a îndreptat în direcţia identificării acestor donatori, prin coroborarea diferitelor surse: documentare, prosopografice, heraldice etc.
Patronajul feminin
Pornind de la cazul excepţional al Katerinei Lemmel din Nuremberg (“one of the best documented cases of a bourgeois (female) donor, fund raiser and commissioner of memorials in the Early Modern Era”, Schleif 2005), am încercat să arăt că, prin lectura atentă a surselor, putem identifica şi în Transilvania evului mediu târziu femei-donator cu contribuţii substanţiale în conceperea şi finanţarea unor „antreprize” memoriale. Discuţia s-a purtat asupra patronajului Clarei Apafi (Macedoniai) ce se poate evidenţia pe polipticul de la Mălâncrav (cca. 1460/65), dar şi a cazurilor de călugăriţe de origine nobilă (Caterina Farkas de Herina) care au angajat resursele familiei în patronarea unor instituţii ecleziastice.
Bibliografie
|
Chiffoleau 1980
|
Chiffoleau, Jacques, La comptabilité de l’au-delà. Les hommes, la mort et la religion dans la région d’Avignon à la fin du Moyen-Âge (vers 1320 – vers 1480), Collection de l’École Française de Rome, Rome, 1980.
|
|
Oexle 1983
|
Oexle, Otto Gerhard, Die Gegenwart der Toten, in Hermann Braet and Werner Verbeke (eds.), Death in the Middle Ages, Mediaevalia Lovanensia Series I, Studia 9, Louvain, 1983, p. 19-77.
|
|
Schleif 1990
|
Schleif, Corine, Donatio et Memoria. Stifter, Stiftungen und Motivationen an Beispielen aus der Lorenzkirche in Nürnberg, Deutscher Kunstverlag, München, 1990.
|
|
Geary 1994
|
Geary Patrick J., Phantoms of Remembrance: Memory and Oblivion at the End of the First Millennium, Princeton, 1994.
|
|
Lupescu Makó 2001
|
Lupescu Makó, Mária, “Item lego...” Gifts for the Soul in Late Medieval Transylvania, in Annual of Medieval Studies at CEU Budapest, VII, 2001, p. 161-185
|
|
Bijsterveld 2001
|
Bijsterveld, Arnoud-Jan, The Medieval Gift as Agent of Social Bonding and Political Power: a Comparative Approach, in Esther Cohen and Mayke de Jong (eds.), Medieval Transformations: Texts, Power and Gifts in Context, Leiden, 2001, p. 124-156.
|
|
Van Bueren 2005
|
Van Bueren, Truus (ed.), Care for the Here and the Hereafter. Memoria, Art and Ritual in the Middle Ages, Brepols, Turnhout, 2005.
|
|
Van Bueren 2005 a
|
Van Bueren, Truus, Care for the Here and the Hereafter: a Multitude of Possibilities, in van Bueren 2005, p. 13-28
|
|
Schleif 2005
|
Schleif, Corine, Forgotten Roles of Women as Donors: Sister Katerina Lemmel’s Negotiated Exchanges in the Care for the Here and the Hereafter, in van Bueren 2005, p. 137-152
|
|
Schier 2005
|
Schier, Volker, Memorials Sung and Unsung: Liturgical Remembrance and Its History, in van Bueren 2005, p. 125-133
|
|
Schleif – Schier 2005
|
Schleif Corine, Schier Volker, Views and Voices from Within: Sister Katerina Lemmel on the Glazing of the Cloister at Maria Mai, in Rüdiger Becksmann (Hrsg.), Glasmalerei im Kontext. Bildprogramme und Raumfunktionen (Akten des XXII. Internationalen Colloquiums des Corpus Vitrearum) Nürnberg, 2005.
|
|
Schleif – Schier 2009
|
Schleif Corine, Schier Volker, Katerina's Windows: Donation and Devotion, Art and Music, as Heard and Seen Through the Writings of a Birgittine Nun, University Park, Penn State University Press, 2009
|
Atelierul
În 15 noiembrie 2013 membrii echipei au organizat un atelier intitulat Text, imagine, obiect: itinerarii în explorarea religiozităţii medievale şi premoderne (abordări şi metode de lucru), la care au participat o serie de cercetători din alte centre universitare, Violeta Barbu de la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din Bucureşti, Cristina Codarcea de la Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti şi Ioan Albu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Pentru o diseminare mai eficientă a acestui tip de abordare echipa proiectului a invitat o serie de specialişti cum ar fi Ioan-Aurel Pop, Doru Radosav şi Greta Miron (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj) şi Sanda Salontai (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj), precum şi un număr de cercetători tineri, la nivel post doctoral, cum ar fi Diana Covaci (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj), Ana Maria Gruia (Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, Cluj), la nivel doctoral, Elena Firea (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj), Sever Oancea (Universitatea din Frankfurt a.M.), Diana Dăian (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj), precum şi un număr de studenţi ai programului de masterat Societate, Artă, Identităţi în Europa Centrală, cum ar fi Paula Cotoi, Maria Frînc şi Alexandru Ştefan. Toţi membrii proiectului şi alţi colaboratori ai acestuia au prezentat modul în care au abordat sursele în cercetarea proprie pentru a obţine acea privire de jos care a fost scopul principal al metodologiei asumate în cadrul acestui proiect. De pildă, Diana Covaci, care a încântat publicul cu Dumitru şi Elenuţa: o poveste de dragoste transilvăneană de la finalul secolului XIX a fost un punct culminant al zilei. Munca ei de detectiv i-a permis să identifice protagoniştii acestei poveşti, să reconstituie pe cât a fost posibil biografiile lor şi motivaţiile celor care s-au implicat în rezolvarea cazului, din fragmente aparent nesemnificative de informaţie. Carmen Florea a prezentat lucrarea A existat o religie civică în Transilvania medievală? încercând să clarifice atât un concept cât şi o categorie de analiză esenţială pentru tema aleasă în cadrul proiectului. Maria Crăciun a prezentat cercetarea desfăşurată în cadrul proiectului cu titlul Reformarea artizanilor sau artizanii Reformei? Rolul meşteşugarilor în implementarea Reformei în comunitatea saşilor transilvăneni, punând în discuţie zelul aparent cu care aceştia au îmbrăţişat Reforma pe baza analizei a două tipuri diferite de documente prescriptive, emise de foruri ecleziastice (Biserica Luterană) şi seculare (breslele). Ocupându-se de modelele devoţionale în contextul practicii funerare, Mária Lupescu Makó a vorbit despre Acte devoţionale în Transilvania medievală, rafinând posibile metode de abordare a acestui tip de material pentru a obţine date despre comportamentul real nu doar despre cel prescris. Concentrându-se asupra conceptelor de lege şi fărădelege Ovidiu Ghitta s-a ocupat de Lege şi fărădelege în Episcopia de Muncaci în ultimele decenii ale secolului XVIII, elaborând o nouă înţelegere a sursei prescriptive, bazându-se pe analiza de text pentru a citi printre rândurile documentului şu a accesa astfel sâmburele semnificaţiei ascunse. Folosind atât documente vizuale cât şi textuale, Ciprian Firea s-a ocupat de un subiect mai puţin abordat Femeile ca fondatoare de programe memoriale în Transilvania evului mediu târziu. O discuţie a surselor vizuale şi documentare. Discuţia concentrată asupra surselor şi a modalităţilor de abordare a fost extrem de animată, mai ales prin intervenţiile invitaţilor din afara proiectului care au adus o experienţă de cercetare diferită şi unghiuri de abordare distincte. În acest sens sunt de remarcat intervenţiile Violetei Barbu şi ale Cristinei Codarcea care au introdus perspectiva misiunii şi a reacţiei la misiune precum şi experienţa de cercetare într-un alt spaţiu geografic decât Transilvania, teritoriile extra-carpatice şi Balcanii.
Conferinţe
Maria Crăciun a prezentat o lucrare intitulată „At Home and Abroad: the academic peregrinations of Transylvanian Saxons (1545-1700)” la conferinţa internaţională Intellectual Networks in the Long Seventeenth Century care a avut loc la Universitatea din Durham între 30 iunie-2 iulie 2013.
Între 12-13 aprilie 2013 Ovidiu Ghitta a participat la simpozionul „Şcoala Ardeleană”, ediţia a VIII-a care a avut loc la Oradea, prezentând o lucrare intitulată „Devotional models, liturgical behaviour and canonic discipline in the Romanian letters of the Bishop of Mukacevo, Andrei Bacsinszky”.
În 25 martie 2013 Carmen Florea şi Mária Lupescu Makó au participat la atelierul internaţional The Material Running of the Mendicant Friaries in Central Europe (c. 1220 – c. 1550). Towards an Inventory of Textual Sources ţinut la Praga ca parte a proiectului MARGEC (Marginalité, économie et christianisme. La vie matérielle des couvents mendiants en Europe centrale (v. 1220 - v. 1550). În cadrul acestui atelier Carmen Florea a prezentat o lucrare numită Urban Charters and the Material Running of Transylvanian Friaries în timp ce Mária Lupescu Makó a vorbit despre Testaments and Donations Concerning the Dominicans, Franciscans and Augustinian Hermits in Transylvania.
Mária Lupescu Makó şi Ciprian Firea au participat la conferinţa internaţională Arhitectura religioasă medievală din Transilvania/ Középkori egyházi építészet erdélyben ţinută la Satu Mare (România) şi Papos (Ungaria) între 8-10 martie 2013. Mária Lupescu Makó a prezentat o lucrare intitulată „Pro reparatione et refectione monasterium...” Célirányos kegyes adományok a középkori Erdélyben / „Pro reparatione et refectione monasterium...” Donaţii pioase cu destinaţie specială în Transilvania medievală în timp ce Ciprian Firea a prezentat cercetarea sa “Donatori şi memorie în bisericile medievale din Transilvania. O cercetare a surselor vizuale şi documentare (sec. XIV-XVI)”.
În 1 February 2013 Carmen Florea a participat la atelierul internaţional Saints anciens et saints modernes: permanences, teransferts, concurrences care a avut loc la Universitatea din Rennes (Franţa).
2012
Vizite de documentare
Între 28 iulie şi 4 august 2012, Mária Lupescu Makó a beneficiat de o vizită de documentare la Paris unde a putut să folosească Biblioteca François Mitterrand, parte din Biblioteca Naţională Franceză. Ea a citit mai ales periodice (Annales, Cahiers de civilisation médiévale, Revue d’histoire ecclésiastique, Journal of Ecclesiastical History), dar şi literatură referitoare la testamente, precum şi cultura religioasă şi materială la sfârşitul evului mediu.
Ovidiu Ghitta a beneficit şi el de o vizită de documentare la Paris între 10 şi 24 septembrie 2012, când a viztat ‘Bibliotheque – Centre d’anthropologie religieuse’ şi ‘Bibliotheque Publique d’Information’ (Centre Pompidou). În timpul sejurului la Paris el a urmărit ultimele colecţii din publicaţiile specializate, cum ar fi: Revue Historique, Revue d’Histoire de l’Eglise en France, Journal of Modern European History, Religions et Histoire, Revue d’histoire ecclesiastique, precum şi lucrările din ultimele două decenii ale unor istorici francezi care analizează credinţe şi culte populare (rurale) în diverse regiuni în epoca modernă timpurie (autori: Yvan Brohard, Solange Lebreton, Fr. Lebrun, M. Delpastre, Veronique Willemin, M. Venard); Ovidiu Ghitta a încercat să se familiarizeze cu literatura istorică recentă referitoare la relaţia religie-cultură în Europa modernă timpurie (Kaspar von Greyerz), co-existenţă şi conflict religios în regiuni de frontieră (Keith Luria) şi terminologia precum şi perspectivele analitice folosite de istoriografia franceză şi germană atunci când în centrul analizei lor au stat instituţiile, normele şi practicile religioase între secolele XVI şi XVIII (‘Religion ou confession. Un billan franco-allemand sur l’epoque moderne’ Paris, 2010).
Ciprian Firea a beneficiat de o vizită de documentare la Budapesta la Biblioteca Departamentului de Studii Medievale la ELTE-CEU, între 6-19 noiembrie 2012. Cărţile care l-au interesat se concentrează asupra unor subiecte relevante pentru proiectul de cercetare, cum ar fi cultura populară şi problemele asociate cu reprezentarea de sine a laicilor în epoca medievală târzie. Între 26 noimebrie şi 3 decembrie 2012
Maria Crăciun a beneficiat de o vizită de documentare la Paris, unde a folosit Biblioteca INHA şi a consultat colecţiile acesteia fiind interesată mai ales de lucrări care discută arta produsă în timpul Reformei luterane şi implicarea artizanilor în procesul reformator.
Atelier
THE RELIGION OF THE LAITY – A POPULAR RELIGION?
2 noiembrie 2012
Workshop-ul internaţional organizat la Cluj în 2 noiembrie 2012 ca parte a proiectului a fructificat efortul ştiinţific şi organizatoric al echipei de cercetare. Ca urmare a apelului lansat în luna iulie, configuraţia atelierului a evidenţiat existenţa unui interes crescînd pentru dezbaterea conceptului de religie populară, atât la nivel naţional, dar şi la nivel regional, îndeosebi central european. Astfel, participanţii la acest atelier au provenit din spaţii istoriografice diverse, Gabriella Erdélyi, de la Institutul de Istorie al Academiei Maghiare, Budapesta, Cristina Codarcea de la Institutul de Studii Sud Est Europene din Bucureşti, Fabrizio Conti, format în ambianţa Departamentului de Studii Medievale de la Universitatea Central Europeană, Budapesta şi Ülle Sillasoo de la Universitatea din Tallinn, Estonia. Membrilor echipei de cercetare, Maria Crăciun, Carmen Florea, Ovidiu Ghitta, Mária Lupescu Makó, Ciprian Firea şi Ünige Bencze li s-au alăturat Violeta Barbu, Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”, Bucureşti, Alexandru Florin Platon şi Elena Bedreag de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi şi Ioan Albu de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, precum şi mai mulţi cercetători din Cluj, cum ar fi Raluca Betea, Anca Gogâltan, Ana Gruia, Elena Firea şi Tünde Komáromi.
 Discuţiile din cadrul atelierului au avut ca punct de plecare evaluările aferente unor spaţii istoriografice variate. Astfel, Gabriella Erdélyi a analizat în prezentarea sa literatura referitoare la religia laicilor în Ungaria ultimelor decenii, punctând trecerea de la abordarea social-istorică a acestui fenomen la cea influenţată de studiile culturale. Intervenţia lui Fabrizio Conti a reliefat priorităţile istoriografiei italiene a ultimelor trei decenii, accentuând tendinţele istoriografice ancorate în viziunea asupra claselor sociale (dominante, educate versus cele subordonate care împărtăşeau o cultură folclorică), influenţa crescândă a etnologiei şi a sociologiei în abordarea religiozităţii laicatului şi, nu în ultimul rînd, surprinderea diferenţelor culturale rezultate din dezvoltarea instituţională a Bisericii.
 Prezentarea lui Ülle Sillasoo dedicată interesului manifestat de istoriografia estoniană faţă de practicile religioase subliniază particularităţile regiunii în privinţa existenţei/supravieţuirii unor documente scrise, dar şi faţă de analizele existente inspirate de situaţia specială a unor regiuni situate la frontiera creştinătăţii latine. În final, prezentarea Cristinei Codarcea dedicată religiei unor comunităţi din Balcani în perioada modernă timpurie a remarcat nuanţele care pot fi adăugate definirii relaţiei dintre religia oficială şi cea populară. Problemele discutate în cadrul acestui atelier au stat în atenţia concluziilor formulate de Violeta Barbu. Acestea s-au concentrat asupra modalităţilor prin care explorarea religiei populare poate fi direcţionată înspre o perspectivă comparată prin sublinierea terenului comun prezent în cercetarea regională referitoare la experienţa religioasă a laicatului, precum şi în discipline din ce în ce mai freecventate cum ar fi antropologia religioasă şi istoria socială, relaţia dintre surse şi modul în care acestea sunt chestionate, corespondenţele cronologice între diversele regiuni şi efortul făcut pentru o analiză care să pună în evidenţă în manieră dinamică referinţele la micro-istorie şi în acelaşi timp studiul unor comunităţi mai mari.
Conferinţe
Ciprian Firea a participat la conferinţa internaţională International Medieval Meeting Lleida. Consolidated Medieval Studies Research Group ‘Space, Power and Culture’ (Spania, 25 iunie – 1 iulie 2012) cu lucrarea „Dispersed Parts of a Medieval Liturgical Ensemble. The Altarpieces of St. Mary Church in Sibiu/Hermannstadt (Transylvania)”.
Între 15 şi 20 iulie 2012 Mária Lupescu Makó a participat la Congresul Comitetului Internaţional de Istoria Artei (Congress of the International Art History Committee), la secţiunea „The Challenge of the Object. Die Herausforderung des Objekts”. Congresul a avut loc la Nuremberg (Germania).
Între 4-6 septembrie 2012 Maria Crăciun a participat la Reformation Studies Colloquium, ţinut la St Chad’s College, Durham (UK), unde a prezentat lucrarea „The Price of Sin: Crime and Punishment in Sixteenth-Century Transylvanian Towns”.
Între 17-22 octombrie 2012 Maria Crăciun şi Carmen Florea au participat la conferinţa internaţională Cuius patrocinio tota gaudet regio. Saints’ Cults and the Dynamics of Regional Cohesion, organizată la Dubrovnik de Societatea hagiografică croată, Hagiotheca şi proiectul Cultsymbol, dezvoltat în cadrul ESF şi al programului EuroCORECODE, precum şi de proiectul OTKA Saints, dezvoltat de CEU Budapesta. Carmen Florea a prezentat lucrarea „Patrons in the Diocese: the Transylvanian Episcopate and the Channeling of Saints' Cults”, iar Maria Crăciun a prezentat o lucrare intitulată „Elizabeth and the Saxons of Late Medieval Transylvania”.
Mária Lupescu Makó a prezentat o lucrare numită „‘refrigerium anime ipsorum...’ Középkori lélekváltság-adományok” la conferinţa naţională Ziua Culturii Maghiare în Transilvania, organizată de Societatea Muzeului Ardelean, care a avut loc la Cluj-Napoca între 23 şi 24 noiembrie 2012.
Maria Crăciun a prezentat o prelegere intitulată „Lutheran Liturgical Practice as a Marker of Confessional Identity” la Atelier des Médiévistes, EHESS, Paris, 27 noiembrie 2012.
|
