EPIGRAPHIC LEXICON OF DACIA

Home

About

Database

Results

2011-2016 English

2011-2016 Romanian

Raport stiintific
privind implementarea proiectului din programul IDEI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0412, nr. contract 230/5.10.2011, cu titlul “Lexicon epigrafic al Daciei” in perioada ianuarie – decembrie 2012

Daca primele trei luni ale desfasurarii proiectului (octombrie-decembrie 2011) au fost dedicate consolidarii echipei, precum si identificarii, respectiv precizarii modalitatilor cele mai potrivite de investigare si de prezentare a materialului faptic, anul acesta a fost consacrat colectarii materialului epigrafic care urmeaza sa fie integrat in lexiconul nostru. Acest lucru s-a realizat in totalitate, membrii echipei recurgand la bibliografia accesibila in tara si in strainatate. Astfel, de mare importanta si maxima utilitate in cadrul acestui an au fost stagiile de cercetare efectuate de membrii colectivului in biblioteci din strainatate. Prof. Ioan Piso a profitat de resursele documentare din Roma, mai precis, de colectiile gazduite de biblioteca de la Accademia di Romania si de Universitatea Sapienza. Pe langa activitatea propriu-zisa de cercetare, prof. Piso a tinut la Universitatea Sapienza o conferinta cu titlul "I Capitolia, l’Epulum Iovis ed il Dies Iovis nella Dacia, Pannonia ed Hispania Tarracanonensis", materialul folosit provenind in parte din IDR III. Eugenia Beu-Dachin a efectuat un stagiu de cercetare la Istituto Archeologico Germanico din Roma in perioada 17-31 martie 2012, unde a avut acces la o bibliografie impresionanta, atat arheologica, cat si epigrafica si lingvistica, corelata direct cu tematica proiectului. In stransa legatura cu proiectul si cu tema acestuia, Eugenia Beu-Dachin a publicat un articol intr-un volum colectiv: Limba latină în inscripţiile din Dacia romană. Studiu lingvistic. Semnalarea unor neconcordanţe faţă de limba latină standard. În Vasile Rus (ed.), Non omnis moriar. Beatrici Tătaru Monumentum in Aeternum, Târgu-Lăpuş 2012, p. 122-133. Carmen Fenechiu si Stefania Lalu au efectuat stagiul la Paris, in biblioteca Gernet-Glotz, care functioneaza in cadrul centrului “Anthropologie et histoire des mondes antiques” si care este dedicata lumii grecesti si romane. Biblioteca beneficiaza de o bogata colectie de documente epigrafice, posedand corpora care nu se gasesc in Romania sau nu se gasesc integral (Corpus Inscriptionum Latinarum - CIL, Annee Epigraphique - AE, Roman Military Diplomas – RMD). Pentru inscriptiile grecesti din Dacia au fost consultate Corpus Inscriptionum Graecarum – CIG si Supplementum Epigraphicum Graecum - SEG. Prin accesul la aceste corpora in integralitatea lor s-au putut verifica, completa si corecta informatiile colectate in urma examinarii IDR-urilor. Conf. dr. Radu Ardevan a participat la Al XIV-lea Congres International de Epigrafie Greaca si Latina tinut anul acesta la Berlin (27-31 august 2012, participare finantata din proiectul CNCSIS cu titlul Inscriptiile Daciei Porolissensis, al carui director este prof. Ioan Piso de la Universitatea Babes Bolyai), avand aici posibilitatea de a accede la bibliografia de care a avut nevoie pentru stabilirea unor norme clare de lucru si a metodei pentru realizarea lexiconului epigrafic. Din publicatiile aparute in cursul acestui an, respectiv comunicari sustinute, avand legatura cu cercetarile din cadrul proiectului, apartinand conf. dr. Radu Ardevan se mentineaza: Altarul roman de la Mesentea, în Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, Sebeş, 4, 2012, p. 211-223 (cu Cr. I. Popa), Câteva observaţii de epigrafie numismatică, la simpozionul internațional "In memoriam Constantini Daicoviciu" (Caransebeş, 1-3 martie 2012).

Nu in ultimul rand, gratie deplasarii membrilor echipei in strainatate s-au putut achizitiona unele carti (din domeniul lingvisticii latine si a lingvisticii epigrafice latine) pentru Biblioteca Centrului de Studii Romane. Nu este cazul sa subliniem importanta achizitionarii acestora atat pentru folosirea lor de catre membrii echipei, dar si de toti cei care viziteaza Biblioteca noastra, in special cercetatori si studenti.

In al doilea rand, in cadrul activitatilor acestui an, echipa a reusit sa avanseze foarte mult in ceea ce priveste redactarea propriu-zisa a Lexiconului epigrafic al Daciei, rezultatele efective depasind cu mult previziunile noastre. Astfel, s-au redactat peste 200 de pagini, acestea reprezentand rezultatul colectarii si analizarii materialului epigrafic provenind din mai multe zone ale Daciei.

Materialul a fost distribuit intre membrii echipei, criteriul de baza in ceea ce priveste impartirea acestuia fiind cel geografic. Astfel, au fost studiate textele inscriptiilor publicate in Inscriptiile Daciei Romane (IDR).

Fiecare articol realizat pentru definirea cuvantului cuprinde, conform metodologiei stabilite cu membrii echipei, forma (formele) de baza a cuvantului (asa cum apare in dictionarul latin), clasa morfologica careia ii apartine, sensurile cu care este folosit in inscriptii, explicatii istorice alte termenului, formele atestate in inscriptii si indicarea inscriptiilor in care apare (de ex.: Caesăr, ăris, nume pr. m., iniţial cognomen al unei familii din gens Iulia; în numele imperial are rolul unui nomen imperatoris: Caes(aris) (AE 1912, 5 = IDR III/1, 76; CIL III 6273 = IDR III/1, 106; CIL III 1551 = IDR III/1, 131), Caes(ari) (CIL III 1576 = IDR III/1, 75; CIL III 1577 = 8010 = IDR III/1, 77 = ILD 188; IDR III/1, 130), [Ca]e[s(aris)] (IDR III/1, 181 = AE 1999, 1295 = 2007, 1188 = ILD 202°), [Caes(aris)] (IDR III/1, 181 = AE 1999, 1295 = 2007, 1188 = ILD 202°), C(a)es(aris?) (CIL III 1554 = 7998 = IDR III/1, 270). Toate abrevierile folosite in inscriptii sunt clar evidentiate atat in cadrul fiecarui articol, cat si in sectiunea Litterae singulares (de ex.: I O M I(ovi) o(ptimo) m(aximo) (CIL III 1574 = IDR III/1, 79; IDR III/1, 80; IDR III/1, 138), I(ovi) [o(ptimo)] m(aximo) (AE 1960, 343 = IDR III/1, 35), I(ovi) [o(ptimo) m(aximo)] (AE 1931, 125 = AE 1972, 490 = IDR III/1, 11; ?IDR III/1, 179; IDR III/1, 182 = 245 = AE 1999, 1297 = ILD 197°), [I(ovi)] o(ptimo) m(aximo) (IDR III/1, 138a = ILD 196). Particularitatile limbii: greseli de limba, influente grecesti, hipercorectitudine sunt trecute in sectiunea de gramatica (de ex.: moestis(simae) în loc de maestis(simae) (CIL III 1557 = IDR III/1, 27).

IDR I, reprezentand colectia tablitelor cerate de la Alburnus Maior si a diplomelor militare, respectiv IDR II reprezentand inscriptiile provenind din Oltenia si Muntenia au fost cercetate, lecturile fiind verificate, iar acolo unde a fost cazul s-au facut corecturi privind lectura existenta. O buna parte din ele au fost deja introduse in corpul lexiconului. Materialul epigrafic cuprins in volumul IDR III/1 a fost studiat, analizat si prelucrat conform metodologiei convenite cu membrii echipei. Avand in vedere ca acest volum a fost publicat in anul 1977, desigur ca unele inscriptii au fost re-publicate si re-interpretate. Din acest motiv au fost si studiate publicatiile ulterioare: articole de specialitate, precum si Inscriptiile latine din Dacia si Année Épigraphique (cele mai recente volume – AE 2008 si 2009, publicate in 2011, respectiv 2012 si care nu exista inca in bibliotecile din Cluj-Napoca au fost studiate in cadrul stagiului de cercetare de la Paris, unde au fost consultate si alte materiale bibliografice relevante si necesare). Astfel toate inscriptiile latine cuprinse in IDR III/1 au fost prelucrate pe baza informatiilor si interpretarii lor actualizate. De asemenea publicatiile anterioare publicarii IDR III/1 au fost consulate; in special CIL III (Corpus Inscriptionum Latinarum). Pentru a verifica daca a fost studiata intreaga literatura de specialitate referitoare la aceste inscriptii au fost folosite si doua dintre bazele de date on-line care publica o mare parte dintre inscriptiile romane: Epigraphik-Datenbank Clauss – Slaby si Epigraphische Datenbank Heidelberg. IDR III/2, cuprinzand un numar de 587 de inscriptii provenind din Dacia Superior, mai exact, din Sarmizegetusa (Ulpia Traiana Dacica), a fost analizat integral. Au fost luate in considerare chiar si documentele epigrafice pastrate fragmentar, observandu-se ca si acestea pot oferi informatii relevante la nivel lexical; cf. nr. 491, placa votiva sau funerara fragmentar pastrata, unde se regasesc termeni rar atestati epigrafic, precum: fās, subst. indecl. n., ceea ce este drept sau permis de legea divină: fas est (IDR III/2, 491), fateor, ērī, fassus sum, vb., a accepta ca adevărat, a admite, a mărturisi: fatente (IDR III/2, 491). IDR III/3, cuprinzand un numar de 440 de documente epigrafice provenind din zona centrala a Daciei Superior, mai exact teritoriul dintre Ulpia Traiana, Micia, Apulum, Alburnus Maior, Valea Crisului, a fost analizat in totalitate. Din punct de vedere lexical s-au putut constata urmatoarele: caracterul preponderent stereotip al multor inscriptii si al prescurtarilor folosite in ele (mai ales inscriptiile votive), ceea ce face ca pentru investigarea particularitatilor limbii latine folosite pe teritoriul Daciei sa devina relevante variatiile de la formulele specifice si abaterile de la regulile gramaticii latinei clasice, carora li s-a dedicat un capitol special (de exemplu, folosirea lui efecit, în loc de effecit - CIL III 1315 = IDR III/3, 364, a lui coiugi, în loc de coniugi - CIL III 1315 = IDR III/3, 364, a lui [me]rite, în loc de meritae - CIL III 1337 = IDR III/3, 373). Cele mai bogate in informatii s-au dovedit insa inscriptiile in versuri, atat cele funerare (CIL III 7868 = CLE 1558 = IDR III/3, 159, CIL III 1391 = CLE 2248 = IDR III/3, 182), cat si votive (CIL III 1395 = CLE 864 = IDR III/3, 239), care atesta un numar de cuvinte sau expresii care nu sunt deloc sau extrem de rar documentate in alte inscriptii din provincie (in aevum, (h)ave, caesam, condidit, de monte, voto damnasti, decus nemorum, propter moenia). IDR III/4 a fost de asemenea cercetat exhaustiv, termenii intalniti in inscriptiile acestui volum (cele provenind din Dacia Superior, zona rasariteana) fiind introdusi partial in lexicon. IDR III/5,1 si IDR III/5,2, cuprinzand un numar de 724 de inscriptii provenind din Dacia Superior, mai precis, din Apulum, au fost integral investigate, oferind informatii importante despre viata militara din provincie (organizare, grade militare, decoratii), dupa cum atesta, e.g., urmatorii termeni: actārĭus, ĭī, subst. m., subofiţer de stat major, care se ocupă, printre altele, de contabilitate şi de aprovizionare: actarius (CIL III 7753 = IDR III/5, 108); actar(ius) (AE 1962, 208 = IDR III/5, 358); aerārĭum, ĭī, subst. n., vistierie, tezaur; aerarium militare, vistieria din care erau finanţate lăsările la vatră ale militarilor: pr(a)efectus aerarii militaris (CIL III 1072 = IDR III/5, 365); praef(ectus) aerarii militaris (CIL III 1071 = IDR III/5, 195); corōna, ae, subst. f., cunună; distincţie militară: coronam muralem (CIL III 1193 = ILS 2746 = AE 1967, 644 = IDR III/5, 542); duplārĭus, ĭī, subst. m., militar cu soldă dublă: du(plarius, -icarius) (CIL III 1160 = IDR III/5, 375); dup(larius, -icarius) (CIL III 1190 = IDR III/5, 454; AE 2007, 1198); d(uplarius, -icarius?) (CIL III 1189 = IDR III/5, 453); ex dupl(ario, -icario) (CIL III 1067 = IDR III/5, 188). IDR III/6, continand instrumentum domesticum din Apulum, mai ales stampile tegulare militare, cuprinde un numar de 468 de documente, dar de mai mica importanta pentru lexicon, datorita caracterului repetitiv si limitat lexical al epigrafelor, majoritatea atestand textul leg(ionis) XIII Gem(inae) sau variante ale acestuia leg(ionis) XIII G(eminae), leg(ionis) XIII Ge(minae). Din acest ultim numar al IDR nu au fost analizate inca toate documentele, dar trebuie luat in considerare si faptul ca aceeasi stampila se regaseste pe tigle si caramizi din alte asezari (unde a fost stationata sau a efectuat lucrari legiunea XIII sau un detasament al legiunii) si deci a fost analizata in cadrul IDR-ului corespunzator.

Chiar daca anul trecut s-au organizat intalniri si discutii saptamanale care sa duca la consolidarea echipei si stabilirea in mare a metodologiei de lucru, pe masura ce inainta lucrul la proiect si crestea cantitatea de informatie acumultata, s-a constatat necesitatea organizarii de noi intalniri pentru a preciza si definitiva metodologia de lucru. Odata cu avansarea cercetarii se iveau noi probleme care se cereau a fi rezolvate si noi dificultati se ridicau in organizarea si structurarea unui material atat de bogat si complex; fara rezolvarea pe parcurs a acestor dificultati nu se putea ajunge la o conceptie de lucru unitara, si deci la realizarea unei lucrari unitare. S-au purtat discutii, de exemplu, despre organizarea diverselor forme morfologice ale unui cuvant (filius, filii, filio, filiis), dar si despre ordonarea diferitelor maniere in care apare incizata sau pastrata aceeasi forma morfologica (votum, vo(tum), vo[tum], v(otum), [v(otum)]). Importanta a fost acordata si stabilirii cat mai exacte a sensurilor cuvintelor, mai ales a celor care furnizeaza notiuni importante de natura istorica si care nu sunt explicate de maniera suficient de clara in dictionare, oferirea de informatii cat mai complete fiind esentiala in crearea unui instrument de lucru complex, util nu numai studentilor, ci si specialistilor. Odata terminata analiza inscriptiilor cuprinse in IDR, s-au colectat inscriptiile ramase nepublicate in acest corpus, fiindca ele au aparut mai tarziu. Au fost consultate publicatiile din revistele de specialitate (L’Année épigraphique, 1888 sqq. Paris, C. C. Petolescu, Inscriptii Latine din Dacia, Bucuresti 2005 etc).

O alta realizare importanta a proiectului este baza de date creata, aceasta urmand sa fie incarcata progresiv, odata cu avansarea cercetarii si crearea articolelor pentru fiecare cuvant in parte care urmeaza sa intre in dictionarul nostru.