|
|
Obiectivele proiectului
Obiectivul general al proiectului este formulat în modul următor: descrierea, analiza şi înţelegerea procesului de construire a identităţilor moderne în Transilvania, pe parcursul secolelor XVIII-XIX. Pentru atingerea acestui obiectiv general, au fost fixate următoarele obiective particulare:
- Inventarierea şi analiza critică a izvoarelor istorice referitoare la procesul de construire a identităţilor moderne în Transilvania. Vor fi identificate şi repertoriate principalele texte româneşti, maghiare şi germane prin care se articulează discursul identitar (precum şi surse provenind de la alte grupuri etnice din provincie: evrei, armeni), existente în bibliotecile şi arhivele din Cluj, Bistriţa, Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Budapesta şi Viena. Pe baza lor, va fi realizat un repertoriu bibliografic şi o culegere de texte, care vor servi ca instrumente de lucru de referinţă pentru cercetările viitoare.
- Elaborarea unui model teoretic al construcţiei identităţilor moderne, adaptat specificului Transilvaniei. Se are în vedere aplicarea şi verificarea teoriei etnosimbolice a lui Anthony Smith (2009) în cazul identităţilor naţionale din Transilvania. Se va urmări procesul de transformare a identităţilor etnice şi a loialităţilor premoderne în identităţi naţionale moderne.
- Studierea identităţilor etnice şi a imaginilor despre Celălalt de la nivelul mentalităţilor ţărăneşti. Vor fi identificate şi analizate stereotipiile etnice prezente în culegerile de folclor realizate în epocă (basme, proverbe, poezie epică şi lirică, folclorul soldaţilor-ţărani).
- Studierea identităţilor locale şi regionale din Transilvania, articulate în jurul unităţilor administrative şi subregiunilor geografice (comitatele Transilvaniei, scaunele secuieşti şi săseşti, districtele româneşti şi regimentele de graniţă). Vor fi valorificate monografiile comitatelor Transilvaniei publicate în secolul al XIX-lea, precum şi arhivele comitatelor.
- Investigarea identităţilor confesionale şi a rolului acestora în construirea identităţilor naţionale. Va fi reanalizată problematica "naţiunilor confesionale" din secolul al XVIII-lea şi a "bisericilor populare" din secolul al XIX-lea, pentru a vedea în ce măsură solidarităţile confesionale inhibă sau stimulează coagularea identităţilor naţionale trans-confesionale. Se va analiza relaţia dintre identitatea etnică şi cea confesională.
- Analizarea identităţilor sociale, profesionale şi de gen şi a interacţiunii acestora cu identităţile de tip naţional (rolul aristocraţiei maghiare în formarea conştiinţei naţionale; transformarea identităţilor de stare secuieşti şi săseşti în solidarităţi naţionale; companiile comerciale "greceşti" din Braşov şi Sibiu; elitele clericale şi intelectuale româneşti; loialităţile politice şi naţionale ale corpului ofiţeresc originar din Transilvania; rolul femeilor în construirea identităţii naţionale).
- Analiza comparată a discursului identitar maghiar, săsesc şi românesc din Transilvania. Principalele întrebări de cercetare referitoare la această temă sunt următoarele: cum se raportează identitatea celor trei grupuri etnice din Transilvania la identităţile naţionale de referinţă? Există o identitate politică a Transilvaniei? Cum participă cele trei comunităţi etnice la construirea acesteia? Care este rolul imaginilor despre celălalt în procesul de construire a identităţilor naţionale?
|
