Centrul de Filosofie Aplicată are ca principală misiune promovarea cercetării filosofice aplicate în arii de interes pentru societate – probleme culturale și de comunicare, etice, politice – în tradiția filosofiei practice, însă fără a ignora cercetarea fundamentală.

1. să stimuleze analiza, interpretarea și înțelegerea practicilor artistice (artelor) în cadrul larg al culturii și să evalueze impactul acestora asupra societății, a vieții oamenilor și a viitorului acestora;
2. să exploreze, din perspectivă interdisciplinară, noi abordări – atât metodologice cât și conceptuale – pentru a înțelege și evalua politicile publice care influențează sectorul cultural și practicile culturale;
3. să investigheze, din punct de vedere teoretic-conceptual şi empiric-aplicativ, forme ale responsabilităţii în sfera vieţii practicilor profesionale, cu deosebire în profesiile legale, administraţia publică, poliţie şi în domeniul psihoterapiilor;
4. să exploreze şi să evalueze instrumente şi proceduri etice în contextul instituţionalizării eticii în societatea contemporană.
5. să stimuleze cercetări interdisciplinare și aplicate legate de cunoaștere și acțiune la intersecția mai multor discipline de vârf – fenomenologie, filosofia minții, epistemologie modală și socială, pragmatism filosofic, neuroștiinţe, psihologie cognitivă;
6. să investigheze și să explice din perspectivă interdisciplinară fenomene și probleme centrale ale societăților contemporane, precum cultura și comunicarea digitală, tehnologia digitală, ingineria genetică și inteligența artificială, mediul înconjurător și tranziția verde;
7. să exploreze noi concepte, metode și aplicații practice ale esteticii în viața cotidiană a persoanelor și organizațiilor;
8. să desfășoare cercetări și activități practice în domeniul filosofiei pentru copii (P4C).

1. Practici culturale moderne și postmoderne: analiza raporturilor dintre modernismul estetic, avangardă și teoriile şi practici artistice contemporane (postmodernism); statutul artei și artistului; incertitudine și risc în creația artistică.
2. Politici culturale: perspective internaționale în analiza politicii culturale; evaluarea interacțiunilor între politici culturale și practici artistice în România și pe plan internațional.
3. Valori culturale: analiza relațiilor între cultură, artă, politică și economie; perspective filosofice, sociologice și economice asupra valorii artistice; industriile creative și creativitatea artistică; imperativul creativității.
4. Globalizarea culturală și relațiile între culturi: analiza efectelor globalizării asupra culturilor locale și naționale și a răspunsurilor acestora; implicațiile schimbării rolurilor culturilor naționale în relație cu culturile globale; cultura și politicile identității.
5. Comunicarea în societăţile postmoderne: interpretarea conceptului de cultură din perspectiva comunicării; analiza paradigmei comunicării în modernitatea târzie sau postmodernitate, ca preludiu teoretic al globalizării; analiza raporturilor dintre comunicare, cultură și spațiu public.
6. Tradiție și istoricitate în cultura contemporană: aplicarea viziunii hermeneutice asupra temporalităţii, istoricităţii şi tradiţiei pentru înțelegerea fenomenelor culturale contemporane.
7. Aplicații practice ale esteticii: analiza raporturilor între estetică și educație, etică, politică, economie; estetică și spațiu urban; estetică și filosofie practică; aplicarea teoriilor estetice la politica culturală și managementul cultural.
8. Estetica vieții cotidiene: privat și public, subiectiv și intersubiectiv; situații sociale estetice; estetica socială și a mediului înconjurător; estetica organizațiilor; tehnici ale sinelui: corp și modă; embodied aesthetics.
9. Responsabilitate şi practici profesionale: analiza corelațiilor etică, filosofia dreptului, filosofie politică; analiza bazelor filozofice şi sociale ale moralei, și a modalităților de implementare a considerentelor etice în activitatea economică.
10. Instrumente, instituţii şi proceduri etice: evaluarea și elaborarea de coduri de etică, analiza funcționării comisiilor de etică și a metodelor de decizie în etica profesională.
11. Etică medicală, etica cercetării și etica comunicării: analiza relațiilor între etica cercetării și diverse domenii aplicate de cercetare, de la cercetarea de tip filosofic la cercetările particulare de bioetică; etica transplantului; analiza discursului public și a problemelor etice legate de reflectarea problematicii cercetării în mass-media.
12. Filosofie şi antropologie medicală: analiza filosofică a bolilor umane şi cercetarea multidisciplinară a raportărilor umane la boli și suferință; fenomenologia, psihanaliza și formele responsabilității în sfera vieții
13. Hermeneutica culturii, cunoașterii și comunicării: analiza condițiilor și posibilităților comunicării comprehensive în situații multiculturale și interculturale complexe; probleme hermeneutice ale cunoașterii: paradigma epistemologică și cea hermeneutică a cunoașterii.
14. Fenomenologie aplicată: embodied cognition și embodied mind; fenomenologia corporalității și „cunoașterea ancorată” – micro-dinamica interacțiunilor directe multimodale; ontologia și epistemologia științei cognitive enactive.
15. Fenomenologie și filosofia intersubiectivității: subiectivitate, reflexivitate, normativitate – forme ale responsabilității în sfera vieții practicilor profesionale, cu deosebire în profesiile legale şi în domeniul psihoterapiilor; multimodalitate, temporalitate și joc – aspecte interdisciplinare în comunități interactive; rolul afectelor; intersubiectivitate și animalitate, interacțiunea om-animal.
16. Cunoaștere și acțiune: epistemologia skill-ului și a cunoașterii practice, epistemologie modală, gândire critică și epistemologie socială.
17. Investigații biosemiotice și practici semiotice aplicate: analiza competențelor semiotice ale unui organism și a proceselor cognitive înrădăcinate în interacțiunile corpului uman cu mediul înconjurător; corp și semioză corporală; artefacte și practici semnificante.
18. Filosofia critică a mediului: ontologia naturii în epoca Antropocenului; conceptualizarea socio-istorică și politică a Antropocenului; teoria politică și economia politică normativă a tranziției verzi (green transition).
19. Filosofie politică și socială: istoria gândirii politice – geneza ideilor politice ale democrației liberale și a naționalismului modern ca o construcție ideologică; cultură și comunicare digitală, tehnologie digitală; filosofie africană și decolonialism.
20. Umanism, transumanism și postumanism în epoca contemporană: augmentare tehnologică, inginerie genetică, nemurire digitală, singularitate tehnologică, inteligență artificială.
21. Filosofie pentru copii: metode creative, concepte și demersuri majore și aplicarea lor în activități practice/ateliere.