Toma din Aquino

Obiectivele proiectului

Proiectul propus are mai multe obiective distincte, dictate fie de domeniile angajate in realizarea lui (filosofic, istoric, filologic si teologic), fie de planurile de receptare ale studiilor a caror realizare este urmarita (didactic, public, strategic si international)

In functie de cele patru domenii angajate, obiectivele proiectului propus sunt continute in desfasurarea insasi a muncii de traducere si comentare a operei tomiste. Ele privesc valorificarea unor specialisti veniti din cele patru domenii enuntate care ilustreaza caracterul performant al proiectului propus, fiecare din perspectiva domeniului propriu.

a) Obiectivul filosofic are in vederea inzestrarea filosofiei romanesti cu studierea celei mai importante lucrari de sinteza speculativa pe care a produs-o Occidentul medieval de cultura universitara latina, planificata atat din perspectiva intelegerii surselor filosofice greco-arabe ale gandirii tomiste prin confruntarea tezelor Aquinatului cu neoplatonismul grecesc (Plotin si Proclos), cu neoplatonismul arab (Averroes, Avicenna, dar mai ales celebrul opuscul anonim Liber de causis), cat si din perspectiva intelegerii efectelor pe care le-a avut asupra modernitatii timpurii lucrarea tomista (filosofia politica a lui Marsilio din Padova, imaginarul cosmologic si poetic al lui Dante, monadologia lui Leibniz sau conceptul experientei si al facultatilor transcendentale kantiene);

b) Obiectivul istoric are in vedere incadrarea cercetarilor operei tomiste in contextele disputelor doctrinare ale epocii sale si in imaginarul propriu intelectualului medieval. Un asemenea obiectiv este, in general, nou pe plan international, el fiind sustinut de cea mai recenta generatie de medievisti consacrati (Alain de Libera, Ruedi Imbach). Sustinerea teoriei contextualiste, proprie domeniului istoric al proiectului nostru, completeaza initiativa clericala de prezentare a tomismului drept o filosofie universala si legata de circumstantele sale medievale, acestea fiind singurele care pot oferi o imagine coerenta asupra tomismului ca sinteza a scolasticii si sursa a modernitatii occidentale.

c) Obiectivul filologic are in vederea realizarea unui aparat critic performant care sa dea vizibilitate internationala traducerii romanesti prin descoperirea unor noi conexiuni cu opere ale antichitatii tarzii, ignorate de cele mai recente editii, care au functionat drept sursa a realizarii Summei. Apoi, traducerea din limba latina a acestei opere poate oferi o deschidere a filologiei clasice romanesti catre studiul latinei medievale universitare, care constituie un aspect foarte particular al limbii latine prin modelarea lexicala dupa criteriul problemelor pe care teologia si filosofia medievala le inventeaza, depasind granitele lexicului latinei clasice.

d) Obiectivul teologic vizeaza stabilirea unei premise de dialog comune intre diferitele confesiuni crestine prin indicarea unui punct de convergenta si de reper al unei dezbateri fecunde in opera Aquinatului. Retinand faptul ca, pe de o parte, palamismul s-a nascut in Orientul crestin ca un raspuns polemic la o serie de teze tomiste privind raportul dintre natura creatoare si natura creata, iar pe de alta parte, ca fenomenul protestantismului a aparut si el ca o reactie la teoria subiectivitatii propusa de Aquinat, aparitia de studii care analizeaza acesta lucrare intr-un mediu de dezbatere care retine ambele confesiuni nu poate fi decat extrem de fecunda.

Cele cinci obiective legate de planurile angajate de proiectul propus sunt realizabile prin aparitia efectiva a volumelor consacrate cercetarii si comentarii Summei. Ele constau in provocarea unor medii de dezbatere, de predare, in stabilirea unei continuitati terminologice si in confruntarea internationala a gradului de competitivitate a rezultatele cercetarii:

a) obiectivul formativ consta in oferirea unui material de referinta accesibil, usor inteligibil si cu referinte instructive studentilor si profesorilor care desfasoara studii de istoria filosofiei medievale, dogmatica crestina, istoria mentalitatilor, estetica, etica, ontologie, axiologie, logica si teoria cunoasterii. Necesitatea unui asemenea instrument de lucru in limba romana este evidenta datorita raritatii si particularitatii studiilor existente, din punctul de vedere al cercetarilor celor mai recente ale istoriografiei filosofiei medievale. Angajarea unor tineri specialisti in curs de formare in cadrul proiectului are ca rol formarea acestora ca medievisti cu inalta calificare prin antrenarea lor in experienta directa a muncii distribuite pe parcursul intregului proiect.

b) obiectivul public vizeaza diseminarea cunostintelor in mediile stiintifice universitare si extrauniversitare, precum si realizarea unui mediu dialogal intre filosofi, teologi, filologi si istorici care au o referinta comuna disponibila in limba insasi a dialogului angajat. Un asemenea obiectiv decurge din presupozitia conform careia existenta unui dialog autentic intr-o cultura devine posibila in momentul in care referinta comuna a partenerilor de dialog este posibila si provoaca un spatiu problematic in definirea constiintei identitatii spirituale a unei comunitati si in definirea alcatuirii ei istorice pe parcursul evului mediu si al modernitatii.

c) obiectivul mediatic vizeaza realizarea unui site care sa asigure vizibilitatea publica si permanenta a contributiilor avenite in cadrul proiectului corespunzator temei enuntate si care sa determine transparenta completa a starii cercetarii la nivel national si international a temei.

d) obiectivul strategic vizeaza legarea acestei activitati de cercetare de alte cateva realizari din anii trecuti ale membrilor proiectului propus, care fac posibila abia acum o abordare de anvergura determinata de Summa Theologica. Astfel, traducerea, editarea si exegeza realizate de catre membrii echipei, intre anii 2000-2007, a operei integrale a lui Plotin, a tratatelor aristotelice Politica si Despre suflet si a anonimului Liber de causis au pregatit terenul unei deschideri terminologice spre opera Aquinatului, inspirata de aristotelism precum si de neoplatonismul grec si arab. In aceeasi ordine strategica, putem spune ca, abia dupa incheierea cercetarii si traducerii acestei opere, terminologia filosofica romaneasca va fi apta sa recepteze si alte opere filosofice medievale si moderne, aflate la jumatatea drumului intre neoplatonismul grec si configurarea principalelor probleme ale dogmaticii crestine, fructificate in filosofia lui Toma din Aquino;

e) obiectivul international are in vedere angajarea unui dialog cu cele mai importante centre de studii medievale din Occident (Centre National de Recherches Scientifiques din Paris, Thomas Institut din Koln sau Societa Internationale Tomasso d’Aquino din Roma, ai carei membri sunt o parte din propunatorii proiectului). Prin realizarea unui numar al revistei anuale Chora, revue des etudes anciennes et medievales, editata de Centrul de Filosofie Antica si Medievala in colaborare cu Centre National de Recherches Scientifiques din Paris, propunatorii proiectului au in vedere obtinerea unei maxime vizibilitati internationale a cercetarilor romanesti asupra Summei Theologice.