Stadiul atins în derularea proiectelor în raport cu obiectivele prevăzute iniţial;

Această etapă din derularea proiectului a fost abordată de către echipa de cercetători a grantului în cadrul întâlnirilor regulate avute pe parcursul anului. Pe de o parte, este o fază menită să centralizeze informaţiile adunate pe parcursul anului trecut, referitoare la stabilirea bibliografiei existente privitoare la tema specifică grantului, dar şi la situaţia fondurilor de arhivă utile pentru cercetarea noastră. Pe de altă parte, această bază de date este în permanentă completare datorită cercetărilor efectuate atât în biblioteci cât şi în arhive. Pe baza acestor informaţii, au fost stabilite şi direcţiile principale de cercetare. Bibliografia necesară se găseşte atât în bibliotecile clujene cât şi în cele de la Roma sau Viena. Ea a fost acoperită de fiecare membru al echipei în parte pornind de la cercetarea pe care o are de îndeplinit: Cristian Barta - aspectele privind evoluţia teologiei greco-catolice şi a lucrărilor apărute la Blaj sau Gherla cu caracter dogmatic, canonic, moral sau sacramental; Petru Magdău - aspectele privind evoluţia tipografiei din Blaj, istoria cărţii blăjene, titlurile, tirajele, destinatarii, problema limbii; Ana Victoria Sima - aspectele privitoare la literatura cu caracter istoric; Cecilia Cârja - aspectele privitoare la literatura de popularizare - calendare, broşuri etc., respectiv problema limbii; Ciprian Ghişa - aspectele privitoare la cartea liturgică şi cea referitoare la discursul identitar al Bisericii Unite. Desigur, aceste teme principale sunt încadrate în contextul specific epocii (politic, religios, cultural). Literatura greco-catolică a perioadei, conţinuturile, publicul-ţintă, eficienţa discursului promovat sunt teme de interes pentru membrii echipei de cercetare care sunt analizate în strânsă conexiune cu evoluţia societăţii româneşti pe parcursul unui secol (1850-1948). În acest sens putem spune că, odată depăşită faza preliminară, avem deja creionate direcţiile principale de cercetare şi structura de bază a lucrărilor avute în vedere spre publicare.

Al doilea obiectiv stabilit pentru anul 2008 are ataşat, la rândul său, 3 activităţi specifice:

Prima activitate se află în derulare, fiind vorba despre o cercetare de lungă durată. Au fost realizate stagii de cercetare în Arhivele Statului din Cluj-Napoca, Oradea şi Alba Iulia de către toţi membrii echipei grantului. Accentul a fost pus în special pe fondurile arhivistice de la Alba Iulia, unde se află cea mai importantă parte a arhivei Mitropoliei Române Unite cu Roma - fond nr. 48, cu toate subdiviziunile sale. Stagiile au fost efectuate după cum urmează: Cristian Barta, Ciprian Ghişa, Cecilia Cârja, Petru Magdău - Alba Iulia; Petru Magdău - Oradea; Ana Victoria Sima, Petru Magdău, Ciprian Ghişa, Cecilia Cârja - Cluj-Napoca. Nu s-au efectuat încă stagii de cercetare la Lugoj (unde se află arhiva fostei episcopii de Lugoj) şi la Bucureşti, din cauza numărului foarte mare de informaţii referitoare la problematica grantului găsite în arhivele menţionate mai sus. Avem în vedere şi un stagiu de cercetare la arhiva păstrată la Muzeul Municipal din Blaj, care poate oferi noi date referitoare la tematica grantului. Ele vor fi efectuate în perioada următoare, fiind o parte secundară totuşi din programul de cercetare. Aceste activităţi au fost completate cu cercetarea fondurilor de carte de la Biblioteca Academiei din Cluj-Napoca.

Activităţile 2 şi 3 prevăzute pentru al doilea obiectiv au fost îndeplinite într-un procentaj foarte mare. Subiectele lor sunt strict legate între ele, aflându-se în interdependenţă. Concluziile cercetării acestor aspecte au putut fi extrase din cercetările de arhivă din Alba Iulia, Oradea şi Cluj-Napoca, adică sediile fostelor tipografii care au funcţionat sub patronajul Mitropoliei Unite până în 1948. Rezultatele cercetării vor fi cuprinse în cadrul unui volum de documente aflat în grija domnului Petru Magdău (vezi mai jos).

Al treilea obiectiv stabilit pentru anul 2008 are ataşat tot 3 activităţi specifice:

Prima activitate se încadrează tot într-o cercetare într-o durată mai lungă şi va fi urmărită şi în perioada care va urma. Ea se află în derulare şi se constituie într-unul din obiectivele cele mai importante ale grantului nostru. Problemele de etapizare sunt deja lămurite, fiind o parte de bază a unei problematici foarte complexe. Ea implică atât o analiză a dialogului inter-confesional, cât şi a relaţiei dintre biserică şi societate, a modului de construire şi promovare a discursului identitar. În acest sens, această activitate se află în strânsă corelare cu cea de-a treia. Aceasta din urmă se află în derulare şi va fi continuată şi pe parcursul anului următor.

Cea de-a doua activitate urmăreşte cercetarea unui studiu de caz, a unui fenomen complex care aduce lămuriri privitoare la întreaga problematică a grantului. Cercetarea chestiunilor legate de întemeierea episcopiei de Hajdudorogh aduce în prim plan aspecte liturgice, lingvistice, identitare, culturale dar şi politico-naţionale, foarte importante pentru istoria românilor în ansamblu. Pentru a lămuri toate aceste probleme, d-ra Cecilia Cârja, o specialistă a subiectului, a efectuat cercetări atât în ţară, cât şi la Esztergom, Budapesta şi Viena. Rezultatele activităţii sale vor fi materializate la finalul acestui an într-un nou volum de documente (vezi mai jos).

Menţionăm că toate aceste activităţi au fost secondate de cercetări efectuate în arhivele de la Roma (Cristian Barta, Ciprian Ghişa, Petru Magdău) şi Viena (Petru Magdău), care au adus noi lămuriri asupra unor probleme ca: evoluţia literaturii teologice; discursul identitar; cărţile liturgice; învăţământul teologic şi confesional (problema manualelor şi conţinuturilor). Studiul bibliografiei existente în bibliotecile romane ne-au ajutat să dezvoltăm şi perspectiva comparată cu realităţile din spaţiul general romano-catolic cât şi cu acelea specifice altor greco-catolici - rutenii, spre exemplu.