Proiectul de cercetare pe care îl propun vizează o analiză filosofico-critică şi de istoria ideilor asupra constituirii morfologiei politice în baza tradiţiei filosofice care a creat mijloacele conceptuale de teoretizare a posibilităţilor de organizare a societăţii în forme de guvernare. Tradiţia primelor teoretizări asupra formelor de guvernare posibile ia naştere în filosofia greacă şi este preluată în Evul Mediu cu modificări specifice mediului ligvistic şi problematic latin. Proiectul urmăreşte crearea unei sistematici a morfologiei politice din antichitate până în Evul Mediu la începutul secolului al XV-lea (când începe perioada modernă timpurie a filosofiei politice, cu excepţia privitoare la D. Cantemir – conform obiectivului IV). Proiectul desfăşoară următoarele obiective concrete:

1. Primul obiectiv: o inventariere a surselor textuale în care apar structuri ale morfologiei politice. Desigur, autorii care au abordat filosofia politică în antichitate şi în Evul Mediu nu sunt relevanţi în bloc. Proiectul propune o selecţie a operelor şi a fragmentelor în care apare efectiv o menţionare sau o definire a formelor de guvernare, iar apoi, unde este cazul, o configurare a unei morfologii politice proprii autorului în cauză. Acest obiectiv se va folosi de monografiile deja existente ce abordează fie câte o formă politică în parte, fie opera politică a unui autor în parte, fie istorii comprehensive ale filosofiei politice în anticitate şi în Evul Mediu. Obiectivul poate fi dus la îndeplinire prin utilizarea resurselor de tip digital humanities: Thesaurus linguae graecae (TLG), Thesaurus linguae latinae (TLL), Perseus, etc. şi prin documentare directă din traducerile existente în limbile moderne de circulaţie. Din acest obiectiv vor rezulta cel puţin 5 articole de sinteză, 1 lucrare (volum colectiv la o editură de specialitate acreditată din ţară) despre istoria sistemelor morfologice. Acestea vor prezenta transversal, comparativ şi sintetic configurarea conceptului de morfologie politică.
2. Al doilea obiectiv: integrarea într-un tablou comprehensiv (în forma unui instrument digital sau a unui dicţionar) a ocurenţelor (numelor formelor politice), definiţiilor şi a modificărilor lor pe următorii vectori de clasificare: forma definită, autor, referinţa la locul din operă unde apare, situare istorică, prezenţa sau absenţa unui sistem dezvoltat de morfologie politică. În felul acesta vor deveni evidente schimbările nominale, de definiţie, de criteriu de aranjare a formelor într-un sistem şi se vor obţine sugestii pentru o posibilă hartă a transmiterii teoriei formelor de guvernare. Rezultat prefigurat: realizarea unui instrument digital/dicţionar în română şi în engleză. Acesta va putea fi publicat sub coordonarea directorului de proiect pe site-ul Centrului de filozofie antică şi medievală şi va constitui şi o publicaţie tip dicţionar.
3. Al treilea obiectiv: chestionarea fundamentării filosofice a formelor de guvernare şi a fundamentarii lor ca sistem morfologic (unde este cazul). În antichitate se observă o inclinaţie înspre argumentarea celei mai bune forme, care se modifică de la monarhie la formula unui regim mixt (Aristotel, Plutarh, Polibiu, Cicero, Seneca) constituit fie dintr-o triahie, fie dintr-o diarhie. În Evul Mediu, sunt preponderente argumentările în favoarea monarhiei, dar ele îşi schimbă fundamentul filosofic. Rezultat prefigurat: un volum comprehensiv care să prezinte istoria ideii de morfologie politică ca rezultat general al proiectului. Cel puţin trei articole în reviste BDI din ţară sau din străinătate.
4. A patrulea obiectiv: proiectul îşi propune o conectare la dezbaterea asupra morfologiei politice a lui Dimitrie Cantemir cu a sa Monarchiarum physica examinatio (Examinarea naturii monarhiilor, tradusă de Şulea Firu, revista Studii, V, nr.1, 1951, cu o versiune latină în Studii şi cercetări de bibliologie, Ed. Academiei Române, V, 1951). Atât ediţia latină, cât şi traducerea apar fără aparat critic. Mai există o ediţie din 1983 a lui E. Lozovan (Københavns Universitet, Romansk Institut, 1983)  care oferă şi reproducerea manuscrisului. Aparatul critic şi de istoria ideilor este şi aici minimal. Lucrarea este importantă mai ales prin faptul că oferă o primă analiză structurală a monarhiei ca formă politică. Ea ar fi astfel prima încercare de studiere sintetică a morfologiei monarhiei.  Chiar dacă se datează din sec. al XVIII-lea, consider că ea este importantă ca lucrare de sinteză şi îi propun ca obiectiv realizarea unui aparat critic complet, cu note, explicaţii terminologice, punere în contextul morfologiei politice printr-un studiu comprehensiv, şi publicarea acestei opere într-o formulă ştiinţific completă la o editură de prestigiu din România. Diseminarea internaţională a conţinutului ideatic al acestei lucrări este un obiectiv ce poate da o dimensiune internaţională acestui proiect.