Faptul că astăzi analiza formelor politice se face utilizând termeni precum democraţie, aristocraţie, monarhie, oligarhie sau tiranie se datorează faptului că a existat o teoretizare consistentă în tradiţia filosofică europeană, care a definit spaţiul logic al fiecăreia dintre aceste forme, a creat apoi o taxonomie sistematică a acestor forme şi a transmis aceste categorii prin epoci istorice diferite. În contextul contemporan, termenul de morfologie politică este folosit în terminologia geopolitică, dar cu sensul de morfologie teritorială. Astăzi, democraţia pare a fi forma politică care concentrează cele mai multe teoretizări. Democraţia este însă parte a conceptului de morfologie politică şi se profilează ca una dintre formele politice care au fost configurate istoric. Sistemul general al formelor politice şi transmiterea lor nu a făcut încă obiectul unei cercetări filosofice. Aşadar, proiectul nostru propune o reconstrucţie a conceptului de morfologie politică, plecând de la maniera în care primele teoretizări ale posibilităţii de configurare a unor forme politice au circumscris câmpul de reflecţie asupra acestui tip de morfologie prin analiza filosofică a formelor de guvernare. Deşi urmăreşte sistematica morfologiei politice din antichitate până în Evul Mediu la începutul secolului al XV-lea (când, conform periodizării filosofiei politice începe perioada modernă timpurie şi cu excepţia privitoare la D. Cantemir – conform obiectivului IV) extensia proiectului nu este deloc vastă, deoarece el secţionează precis doar o singură instanţă textuală şi ideatică: anume, teoria formelor de guvernare în principalele doctrine de filozofie politică din antichitate şi Evul Mediu.