Cursul propune în primul rând o analiză a retoricii ca disciplină teoretică din perspectivă filosofică. Analiza filosofică a retoricii este urmărită în parcursul ei istoric, de la sofiști și scrierile lui Platon și Aristotel până la Cicero și, mult mai recent, la Perelman și Kenneth Burke. Momentul de independență filosofică al retoricii este atins în scrierile aristotelice, acolo unde retorica devine o cunoaștere într-o anumită măsură disciplinată și integrată filosofiei.
În al doilea rând, retorica este istoric legată de dezvoltarea ei particulară în contextul democrației ateniene. De aici, retorica va dobândi calități pe care le va evidenția de-a lungul istoriei oratoriei publice și politice de la vechii greci până astăzi. Cursul analizează și impactul pe care dezvoltarea unei teorii a retoricii îl are asupra analizei discursului politic, în acest fel ea diferențiindu-se ca o disciplină nu doar care ajută la dezvoltarea unui discurs politic după regulile artei, dar și care poate utiliza instrumentar teoretic ce discriminează între discursul politic propriu-zis și cel ideologic sau sofistic cu ajutorul unor strategii de analiză specifice.
În al treilea rând, retorica nu e văzută doar ca obiect al discursului filosofic, ci este prezentată și ca strategie de analiză a discursului filosofic însuși. Arătând fundamentele lingvistice, comunicaționale și argumentative ale discursului filosofic, retorica servește și la evidențierea unor presupoziții ale discursului filosofic ce rămân altfel subînțelese și neevaluate. Cu alte cuvinte, retorica poate juca și un rol filosofic la nivelul analizei discursului filosofic însuși.
Întrebări dezbătute:
- Ce este retorica și cum am putea-o defini cu ajutorul simțului comun?
- Care sunt opiniile filosofiei despre retorică? (Studii de caz: sofiștii, Platon, Aristotel, Cicero, Perelman, Burke)
- De ce este importantă retorica pentru evaluarea comunicării sociale și a celei politice la nivelul unei anumite forme de guvernământ?
- Cum putem face diferența între retorica „bună” și cea „rea” la nivelul discursului public?
- De ce mediul politic al unei societăți poate fi analizat prin prisma prezenței sau absenței retoricii aplicate corect la nivelul discursului public?
- Cum poate face retorica în sens de analiză critică și autocritică diferența dintre adevăr și post-adevăr, manipulare și persuasiune, ideologie și discurs politic autentic?
- De ce este în continuare necesar să cunoaștem și să aplicăm principiile și strategiile consacrate și acceptate ca fiind corecte ale retoricii la nivelul discursului public contemporan marcat de impactul rețelelor sociale și al infodemiei?
- De ce este importantă o analiză retorică inclusiv la nivelul discursului filosofic?
Legături cu alte cursuri:
- Filosofie socială HLR2109, anul I, semestrul I, obligatoriu
Ciprian Mihali, Prof. dr. - Filosofie politică HLR2201, anul I, semestrul II, obligatoriu
Mihai Maga, Conf. dr. - Teoria argumentării HLR2202, anul I, semestrul II, obligatoriu
Mihai Rusu, Lect. dr. - Cultură civică și educație socială HLR2413, anul II, semestrul II, opțional
Ciprian Mihali, Prof. dr. - Filosofia comunicării HLR2309, anul II, semestrul I, opțional
Codruța-Mariana Hainic, Lect. dr. - Istoria filosofiei politice premoderne HLR2414, anul II, semestrul II, opțional
Mihai Maga, Conf. dr. - Argumentare și gândire critică HLR2606, anul III, semestrul II, opțional
Mihai Rusu, Lect. dr.