Raport ştiinţific
privind implementarea proiectului în perioada ianuarie – decembrie 2012

În această etapă a proiectului, cei trei membri ai echipei şi-au desfăşurat activitatea pe următoarele direcţii:

I. Baza de date

După analiza ofertei de baze de date online, s-a decis realizarea bazei de date propusă în proiect pe platforma Zotero (www.zotero.org), ca fiind cea mai potrivită lucrului în echipă. Fiecare membru al echipei poate vedea şi completa, la nevoie, datele introduse de ceilalţi. În prezent, baza de date este accesibilă doar membrilor echipei, dar la finalizarea proiectului ea va fi postată de serverul Facultăţii de Istorie şi Filosofie sau al Bibliotecii Centrale Universitare şi va fi făcută accesibilă publicului larg.

Organizarea bazei de date şi munca de identificare a surselor bibliografice electronice şi tipărite s-a făcut – şi se face în continuare – cu consultarea unor specialişti în domeniu din România şi din străinătate, în paralel fiind stabilite acorduri şi parteneriate cu importante instituţii bibliotecare europene: Siebenbürgen-Institut din Gundelsheim, afiliat al Universität Heidelberg, Institut für Ost- und Südosteuropaforschung (IOS) din Regensburg, Bayerische Staatsbibliothek din München, respectiv cu portalurile electronice vifaost.de, vifarom.de şi ostdok.de.

Pagina bazei de date a proiectului este http://www.zotero.org/groups/historical_bibliography_of_romania.

Ca şi orice altă bibliografie, în cazul bibliografiei propuse de proiectul nostru s-a pus problema organizării materialului bibliografic. Principiile de la care s-a pornit au fost cel cronologic şi cel teritorial, astfel că fiecare provincie istorică a primit o structură cronologică şi tematică independentă, iar din momentul intrării respectivei provincii în cadrul României moderne, materialul bibliografic corespunzător ei este introdus la structura corespunzătoare României. În plus, pentru fiecare provincie istorică în parte a fost propusă o cronologie particulară, conformă cu specificului ei istoric. Spre exemplu, Transilvania are următoarele categorii: Sinteze, Preistorie şi istorie antică, Antichitate târzie şi Ev Mediu timpuriu (secolele IV-IX), Evul Mediu clasic şi târziu (secolul X – 1541), Epoca premodernă şi modernă, cu două subdiviziuni (de la 1541 la 1699, respectiv de la 1699 la 1918). Fiecărei categorii îi corespunde următoarea structură tematică : Aspecte generale, Societate şi economie, Stat, administraţie, armată, Cultură şi religie, Politică externă. O altă provincie istorică, Bucovina, beneficiază de o structură mai restrânsă (Epoca modernă), pentru că până la 1774 a făcut parte din Moldova, iar între 1918-1940 a făcut parte din România.

Pe lângă categoriile bibliografice construite pe baze teritoriale şi cronologice, structura bazei noastre de date mai cuprinde o serie de categorii tematice: surse istorice, istoriografie, ştiinţe auxiliare ale istoriei, istorie locală, personalităţi etc.

Fiecărui titlu introdus îi corespunde un număr de trei-cinci cuvinte-cheie, care vor facilita consultarea bazei de date din punct de vedere tematic. Până în prezent, au fost stabilite circa 100 cuvinte-cheie.

O discuţie inerentă oricărui demers bibliografic de mare amploare a fost cea referitoare la criteriile de includere a intrărilor în anumite categorii, pentru a surprinde cât mai bine complexitatea peisajului istoriografic (cu referire mai ales la lucrările care se referă la mai multe perioade istorice, regiuni sau teme etc.)

Conceperea structurii generale şi de detaliu a bazei de date a presupus numeroase şedinţe ale echipei de proiect, cu modificări operate pe parcurs pentru că, în urma introducerii unor titluri, a devenit evidentă necesitatea unor reorganizări ale categoriilor sau a introducerii unora noi.

Până la momentul actual, în baza de date au fost introduse circa 1000 de titluri de cărţi, broşuri, articole din periodice şi din volume colective, însă titlurile vizualizate efectiv sunt de circa 10 ori mai numeroase. Această activitate este în continuare în derulare şi va continua şi după încheierea finanţării proiectului.

Pentru culegerea acestor titluri, s-au folosit diverse surse bibliografice:

1. bibliografii tipărite şi inaccesibile în format electronic:
   • Bibliografia Istorică a României (primele volume)
   • Historische Bücherkunde Südosteuropa. Hg. Von Mathias Bernath. Leitung und Redaktion Gertrud Krallert. Band 1. Mittelalter. II. Teil. 1980, R. Oldenbourg Verlag, München,
   • Bibliographisches Handbuch der ethnischen Gruppen Südosteuropas. Hg. von Gerhard Seewann und Peter Dippold. Bd. 1 und 2. 1997, R. Oldenbourg Verlag, München,
   • Südosteuropa-Dissertationen. 1918-1960. Eine Bibliographie deutscher, österreichischer und schweizerischer Hochschulschriften. Von Anton Scherer. 1968, Hermann Böhlaus Nachf., Graz-Wien-Köln,
   • Repertorium Transylvanicum. Eine Einführung in die wissenschaftliche Literatur über Siebenbürgen. Hg. Von Harald Roth. Verlag Südostdeutsches Kulturwerk, München, 1990,
   • Sorin Mitu, The bibliography of Romanian nationalism & ethnicity in western languages. Cluj-Napoca , International Book Access, 2008
2. cataloage de bibliotecă disponibile online:
   • http://katalog.ub.uni-heidelberg.de/
   • http://siebenbuergen-institut.de/bibliothek-und-archiv/siebenbuergische-bibliothek/online-recherche/
   • Baza de date “Slovak library, i.e. web-portal of catalogues and collections of Slovak libraries” - www.kis3g.sk
   • www.bcucluj.ro

În concluzie, considerăm că baza de date care este în lucru va fi un instrument bibliografic util cercetătorilor români şi străini şi că, prin structura şi cronologia (cronologiile) propusă(e), este cu mult superioară tuturor bibliografiilor româneşti de până în prezent.

II. Ancheta întreprinsă în rândul unor proeminenţi istorici români şi străini cu privire la situaţia actuală a lucrărilor de istorie românească apărute în limbi străine

Această activitate s-a desfăşurat în mai multe etape:

1. Membrii echipei au întocmit un chestionar, cuprinzând mai multe întrebări:
   • * „Cum apreciaţi vizibilitatea istoriografiei româneşti scrisă în limbi de circulaţie internaţională în lume?”;
   • * „Consideraţi că este nevoie de programe speciale pentru ca istoria românească şi istoriografia românească să fie mai vizibile în lume? Dacă da, prin ce mijloace?”;
   • * „Care consideraţi că sunt mecanismele prin care istoricii români pot publica în limbi de circulaţie internaţională?”;
   • * „Care consideraţi că au fost temele şi subiectele din istoria românească abordate prioritar de istorici români şi străini în lucrările publicate în limbi de circulaţie internaţională? Care au fost cauzele şi/sau motivaţiile acestor opţiuni?”;
   • * „Care consideraţi că este locul istoriei spaţiului românesc în preocupările istoriografiilor europene?”
   Chestionarul a fost întocmit în limbile română şi engleză, urmând să fie trimis respondenţilor.
2. s-a întocmit o listă cu istorici români, europeni şi nord-americani, specialişti în istorie românească, care au fost contactaţi prin email sau prin poştă. Din cei peste 25 de istorici contactaţi, au acceptat să răspundă întrebărilor chestionarului 10 istorici din Austria (Max Demeter Peyfuss), Germania (Ernst Suttner, Krista Zach), Irlanda (Graeme Murdock), România (Sorin Mitu, Şerban Papacostea, Zoe Petre, Răzvan Theodorescu) şi SUA (Florin Curta, Keith Hitchins). Răspunsurile acestora s-au dovedit nu doar revelatoare pentru derularea acestui proiect, ci pline de sugestii utile pentru dezvoltarea ideilor proiectului în direcţii viitoare. Revelator în acest sens este răspunsul lui Keith Hitchins, profesor la University of Illinois – Urbana Champaign, şi una dintre cele mai autorizate voci din străinătate în domeniul istoriei românilor. Conform acestuia, înţelegerea istoriei românilor contribuie la mai buna înţelegere a istoriei Europei, mai ales cu referire la modernizarea adusă de secolele XVIII-XIX; în absenţa unei asemenea contribuţii, ca şi a altora privind celelalte state din Europa de Est, lucrările despre „Europa modernă” scrise de istoricii occidentali rămân inevitabil incomplete. Profesorul Hitchins a sugerat chiar că ar fi oportună şi utilă dezvoltarea ideii care a stat la baza acestui proiect sub forma unei publicaţii periodice, care să găzduiască un dialog permanent între istoricii preocupaţi de istoria românească din diferite părţi ale lumii.
3. răspunsurile primite au stat la baza redactării unui articol de tip „Discuţie”, care va apărea în scurt timp în revista Colloquia: Journal of Central European history, tom XIX, 2012, la rubrica „Discussion”, care este dedicată exact acestui gen de demersuri istoriografice. Revista este publicată de Institutul de Studii Central-Europene, aflat în structura Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” şi apare exclusiv în limba engleză, ceea ce îi asigură o bună difuzare în mediile de specialitate.

III. Diseminarea rezultatelor

Această activitate s-a desfăşurat pe următoarele direcţii:

1. participare la conferinţe şi stagii de documentare în ţară şi în străinătate:
   • 23.05.2012: cercet. Daniela Mârza a susţinut prelegerea „Transilvania – spaţiu al mai multor lumi: o abordare istoriografică (epoca modernă)”, în cadrul Sesiunii de comunicări ştiinţifice „Transilvania şi Basarabia – la graniţa Imperiilor”, manifestare organizată în cadrul Zilelor Academice Clujene de către Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca.
   • 19-22.06.2012: cercet. Daniela Mârza a participat cu comunicarea "Gateways to the international historical research: the Romanian historiography written in Western languages", în cadrul “International Conference for Academic Disciplines”, Florenţa, Italia.
   • 27.08 – 9.09.2012: lect. dr. Radu Mârza a efectuat un stagiu de documentare la Viena, Austria, în cadrul Universităţii din Viena - Institutul de Romanistică şi Institutul pentru Europa de Sud-Est.
   • 30.08.2012: lect. dr. Radu Mârza a organizat o discuţie pe tematica proiectului la Universitatea din Viena - Institutul de Romanistică, cu participarea unor istorici şi specialişti românişti precum: docent Petrea Lindenbauer, prof. Michael Metzeltin (Universität Wien), prof. Thede Kahl (Universität Wien, Friedrich-Schiller-Universität Jena), dr. Ioana Revnic, dr. Holger Wochele (Friedrich-Schiller-Universität Jena).
   • 3.09.2012: lect. dr. Radu Mârza a organizat la Bratislava (Republica Slovacia), la Institutul de Istorie al Academiei Slovace de Ştiinţe (HÚ SAV) o discuţie asemănătoare, cu participarea unor specialişti precum: prof. Roman Holec, conf. Ján Lukačka (Universitatea „Ján Amos Komenský” din Bratislava, drd. Adam Hudek, dr. Gabriela Dudeková, Marina Zavacká, Elena Mannová (Institutul de Istorie al Academiei Slovace de Ştiinţe din Bratislava).
   • 10.11-09.12.2012: cercet. Cosmin Rusu a efectuat un stagiu de documentare în mai multe biblioteci prestigioase din Germania (Humboldt Universität Berlin, Freie Universität Berlin, Bundesinstitut, für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa Oldenburg, Siebenbürgen-Institut, Gundelsheim am Neckar, Universität Stuttgart, Bayerische Staatsbibliothek München). În cadrul acestuia a organizat o serie de worshop-uri pe tematica proiectului, după cum urmează:
     • 20.11.2012: workshopul Istoriografia în limbi de circulaţie internaţională (DE, EN, FR, IT, ES) cu referire la teritoriul României. I. Istoria spaţiului românesc în contextul istoriei sud-est-central europene. Instituţii partenere: Carl von Ossietzky Universität Oldenburg şi Bundesinstitut für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa, Oldenburg. Participanţi: apl. Prof. Dr. Matthias Weber, Hon.-Prof. Dr. Konrad Gündisch, Dr. Marco Bogade, Iris Schepermann. Tematica discuţiilor: Istoriografia spaţiului românesc în contextul istoriei sud-est-central europene, cu specială privire asupra celei în limba germană.
     • 23.11.2012: workshopul Istoriografia în limbi de circulaţie internaţională (DE, EN, FR, IT, ES) cu referire la teritoriul României. II. Istoria Transilvanei. Instituţie parteneră: Universität Heidelberg, Siebenbürgen Institut/Siebenbürgische Bibliothek, Gundelsheim am Neckar. Participanţi: Dipl.-Bibl. (FH) Christian Rother, Dipl.-Bibl. (FH) Hannelore Schnabel, Hon.-Prof. Dr. Konrad Gündisch. Tematica discuţiilor: Istoria Transilvanei în istoriografia în limbi de circulaţie internaţională (DE, EN, FR, IT, ES).
     • 26.11.2012: workshopul Istoriografia în limbi de circulaţie internaţională (DE, EN, FR, IT, ES) cu referire la teritoriul României. III. Preistoria şi Antichitatea clasică (grecească, dacică, daco-romană). Instituţie parteneră: Universität Stuttgart, Philosophisch-Historische Fakultät, Historisches Institut – Abteilung für Alte Geschichte. Participanţi: Prof. Dr. Holger Sonnabend, Dr. Frank Daubner, Dr. Frauke Sonnabend, M. A. Christian Winkle. Tematica discuţiilor: Istoriografia Preistoriei şi Antichitatii clasice (greceşti, dacice, daco-romane) în limbi de circulaţie internaţională (DE, EN, FR, IT, ES) cu referire la teritoriul României – trecut, prezent şi perspective.
2. publicarea de lucrări ştiinţifice:
   • cercet. Cosmin Rusu: articolul Ein notwendiges Projekt – Historische Bibliographie in ’internationalen sprachen’ (DE, EN, FR, IT, ES) unter Bezugnahme auf die Geschichte Rumäniens. Metodische Perspektiven auf die Struktur und Chronologie der Forschung [Un proiect necesar – Bibliografia Istorică cu referire la România în limbi de circulaţie internaţională (DE, EN, FR, IT, ES). Perspective metodologice privind structura şi cronologia cercetării], predat spre publicare la Bundesinstitut für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa (Der Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien), de pe langă Carl von Ossietzky Universität Oldenburg – Online Publikationen (http://www.bkge.de/7090.html),
   • lect. dr. Radu Mârza: Discussion. The International Vizibility of the Romanian Historiography and History, în Colloquia. Journal of Central-European History, vol. XIX, 2012 (revistă în curs de acreditare ISI),
   • cercet. Daniela Mârza: articolul Les institutions dans l’historiographie roumaine: Ouvrages parus pendant les deux dernières décennies dans des langues de circulation internationale, în Transylvanian Review, nr. 3/2012 (revistă cotată „A” de către UEFISCDI; singura revistă românească de istorie acreditată ISI; inclusă în bazele de date EBSCO şi SCOPUS).
   • În cursul documentării presupuse de acest proiect, s-a conturat oportunitatea de a aborda anumite subiecte într-o lucrare de mai mare dimensiuni, oportunitate valorificată de cercet. Daniela Mârza în volumul Reviste româneşti de istorie publicate în limbi de circulaţie internaţională, Academia Română / Centrul de Studii Transilvane, Cluj, 2012, ISBN 978-973-7784-83-4, 200 p.

La finalul acestui an, se poate spune că echipa implicată în proiect a înregistrat progrese demne de luat în seamă, prin depăşirea unor provocări metodologice neprevăzute şi prin mai buna cunoaştere a materialului bibliografic avut la dispoziţie. Rezultatele obţinute reprezintă, în acelaşi timp, un fundament solid şi promiţător pentru dezvoltarea ulterioară a proiectului.