Universitatea "Babeş - Bolyai" Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie şi Filosofie

Catedra de Istorie Medievală şi Istoriografie

 

Seminarul general Istoria medie a României

(anul universitar 2010/2011, semestrul II)

 

Conf.univ.dr. Ovidiu Ghitta

Conf.univ.dr. Ionuţ Costea

Lector univ.dr. Radu Mârza

 

Tema 1: Romanitatea Orientală la începuturile Evului Mediu

• Romanitatea Orientală: geografie şi populaţie. Linia Jireček. Teoria „pânzelor de populaţie". Slavi şi romanici la Dunărea de Jos.
• istoria prin cuvinte: vlah, voloh, valah, olah, Vlahia
• vlahii în izvoarele bizantine

 

Bibliografie

Adolf Armbruster, Romanitatea românilor, Bucureşti, 1972 (1997), cap. I, paragr. 1-3.

Petre P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii româneşti, Bucureşti, 1968, p. 114-122 (vezi şi ediţia din 2000).

 

PREZENTARE

Dimitri Obolensky, Un Commonwealth medieval. Bizanţul şi Europa de Răsărit: 500-1453. Bucureşti, 2002, p. 56-119.

 

Izvoare

Izvoare privind istoria României, vol. III, îngrijit de Al. Elian şi N. Tanaşoca, Bucureşti, 1975, p. 39-43 [imaginea vlahilor în opera istoricului bizantin Kekaumenos]. Bibliografia asociată izvorului: George Murnu, Studii privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, Bucureşti, 1984, p. 67-129.

 

Hărţi

Harta fizică a Peninsulei Balcanice

Grecia continentală - Macedonia Tesalia Epir

Linia Jireček

Imperiul Bizantin 1081-1204

Bulgaria sub ţarul Samuil

 

Tema 2: Transilvania în secolele IX-XI

• tipuri de surse privind epoca
• realităţi politice în gesta lui Anonymus

 

Bibliografie

Ioan Aurel Pop, Români şi maghiari în secolele IX-XIV, Cluj, 1996, p. 69-91, 131-141.

Stelian Brezeanu, Romani" şi "Blachi" la Anonymus. Istorie şi ideologie politică, în Revista de istorie, 34, 1981, nr. 7, p. 1313-1339, sau în idem, Romanitatea Orientală în Evul Mediu, Bucureşti, 1999, p. 137-163.

 

DEZBATERE ISTORIOGRAFICĂ: Gesta lui Anonymus - despre ducele Gelu

Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim. Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, 2001, p. 117-184.

Gyula Kristó, Ardealul timpuriu (895-1324). Szeged, 2004, p. 45-117.

 

Izvoare

Anonymus, Gesta Hungarorum, în Cronica notarului Anonymus. Traducere şi comentariu Paul Lazăr Tonciulescu. Bucureşti, Ed. Miracol, 1996, p. 55-59 sau în Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, vol. I, Bucureşti, 1934, p. _[despre Gelu].

 

Hărţi

Bazinul Carpatic

Transilvania intracarpatică - forme de relief

Transilvania în secolul al XIII-lea

 

Tema 3: Formarea Ţării Româneşti

• cadru politic internaţional (Ungaria, tătarii)
• Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247) şi Introducerea la Letopiseţul Cantacuzinesc.
• problema descălecatului în istoriografie

 

Bibliografie

Sergiu Iosipescu, Românii din Carpaţii Meridionali la Dunărea de Jos de la invazia mongolă până la consolidarea domniei a toată Ţara Românească, în vol. Constituirea statelor feudale, Bucureşti, 1980, p. 50-97.

Viorel Achim, Politica sud-estică a regatului ungar sub ultimii Arpadieni. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2008, p. 241-276.

 

Izvoare

1.           Letopiseţul Cantacuzinesc în vol. Cronicari munteni, vol. I, Bucureşti, 1961, p. 83-84 [direcţii de descălecat, aspecte demografice şi organizatorice].

Bibliografia asociată izvorului :

Şerban Papacostea, Geneza statelor medievale româneşti, Cluj, 1988 (2000), p. 8-25 (cap. Geneza statelor româneşti. Schiţă istoriografică şi istorică).

Gh. I. Brătianu, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor medievale româneşti, Bucureşti, 1980, p. 85-117 (sau alte ediţii, Chişinău 1991).

2.           Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească, vol. I, Bucureşti, 1966, p. 3-11 [Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247): realităţi geografice: teritoriul acordat Ioaniţilor, formaţiuni politice; politica de înlesniri fiscale]. Bibliografia asociată izvorului: Şerban Papacostea, Românii în secolul XIII, Bucureşti, 1993, p. 136-144.

 

PREZENTARE

Stelian Brezeanu, Romanitatea Orientală în Evul Mediu, Bucureşti, 1999, p. 209-228 (sau art. Model european şi realitate locală în întemeierile statale medievale româneşti. Un caz „Terra Bazarab", în Revista de istorie, V, 1994, 3-4, p. 211-232.

 

Bibliografie facultativă

Neagu Djuvara, Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Țării Româneşti, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2007.

Gheorghe I. Brătianu, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor medievale româneşti, Bucureşti, 1980, p. 85-117.

Stelian Brezeanu, Indentităţi şi solidarităţi medievale. Controverse istorice. Bucureşti, 2002, p. 371-386.

Dimitrie Onciul, Scrieri istorice, vol. I, Cluj, 1972, p. 328-428.

Nicolae Stoicescu, "Descălecat" sau întemeiere? O veche preocupare a istoriografiei româneşti. Legendă şi adevăr istoric, în vol. Constituirea statelor feudale, Bucureşti, 1980, p. 123-164.

 

Hărţi

Ţara Românească - harta fizică

Ţara Românească - epoca Mircea cel Bătrân

Transalpina 1220-1330

Cumanii

 

Tema 4: Formarea Moldovei

• cadru politic regional (Ungaria, tătarii)
• societatea la răsărit de Carpaţi înainte de descălecat
• românii din Maramureş şi relaţia lor cu regalitatea maghiară
• marca lui Dragoş la răsăritul Carpaţilor; descălecatul lui Bogdan
• există un paralelism al întemeierilor Ţării Româneşti şi Moldovei?

 

Bibliografie

Şerban Papacostea, Geneza statelor medievale româneşti, Cluj, 1988 (sau ediţia din 2000!), p. 33-48 (cap. Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei).

Ştefan S. Gorovei, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iaşi, 1997, p. 36-45.

Lia Bătrâna, Adrian Bătrâna, Despre cronologia bisericilor şi funcţia ansamblului feudal de la Rădăuţi în secolul al XIV-lea, în Rădăuţii şi întemeierea Moldovei. Bucureşti, Ed. Basilica, 2009, p. 139-153.

 

PREZENTARE

Radu Popa, Ţara Maramureşului în secolul al XIV-lea, Bucureşti, 1970, p. 168-181, 193-215, 240-248 (vezi şi ediţia 1997).

 

Izvoare

1.     Documenta Romaniae Historica. Seria D. Relaţiile dintre Ţările Române, vol. I, Bucureşti, 1977, p. 75-78, 80-83 [diploma din 1360 acordată de regele Ludovic cel Mare al Ungariei nobilului român Dragoş ca răsplată pentru ajutorul militar acordat în Moldova].

Bibliografie asociată izvorului:

Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Bucureşti, 1983, p. 290-310.

Studiul lui Şt. Gorovei în Pompiliu Teodor, Nicolae Edroiu, Ioan Aurel Pop (coord.), Istoria medie a României. Formarea statelor medievale româneşti (sec. XII-XIV), Cluj Napoca, 1992, p. 184-197.

2.     Grigore Ureche, Letopiseţul Ţări Moldovei, ediţia P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1955, p. 60, 62-63 (vânătoarea lui Dragoş; despre Laslău craiul cel unguresc) [sau în alte ediţii tipărite şi electronice].

 

Bibliografie facultativă:

Ovidiu Pecican, Arpadieni, Angevini, români, Cluj Napoca, 2001, p. 87-124.

 

Hărţi

Moldova - epoca Ştefan cel Mare

Transalpina 1220-1330

 

Tema 5: Geneza principatului Transilvaniei

• războiul civil între Ioan Zapolya şi Ferdinand de Habsburg. Tratatul de la Oradea 1538.
• formarea principatului Transilvania: cronologie, instituţii, evoluţie teritorială
• statutul Transilvaniei faţă de Înalta Poartă.

 

Bibliografie

Cristina Feneşan, Constituirea principatului autonom al Transilvaniei, Bucureşti, 1997, p. 17-38, 79-118, 177-194.

Mathias Bernath, Habsburgii şi începuturile formării naţiunii române, Cluj-Napoca, 1994, p. 25-35.

 

PREZENTARE

Martyn Rady, Voivode and Regnum: Transylvania's Place in the Medieval Kingdom of Hungary, în Historians and the history of Transylvania. Ed. Laszlo Peter. Columbia University Press, New York, 1992, p. 87-101.

 

Izvoare

Österreichische Staatsverträge. Fürstentum Siebenbürgen (1526-1690). Wien, 1911, p. _-69 (tratatul de la Oradea, 1538 şi tratatul de la Speyer 1571: titulaturile semnatarilor, graniţele stabilite ale principatului Transilvania).

 

Bibliografie facultativă:

Călin Felezeu, Statutul principaului Transilvaniei în raporturile cu Poarta otomană (1541-1688), Cluj, 1996

G. Barta, Az erdélyi fejdelemség szülétese, Budapest, 1979, p. 8-121.

Aurel Decei, Istoria Imperiului Otoman, Bucureşti, 1980, p. 159-199.

 

Hărţi

Ungaria şi Transilvania în secolul XVI

Ungaria sub ocupaţie turcească

Principatul Transilvania

 

Tema 6: Stăpânirea pământului în evul mediu în Ţara Românească şi Moldova

• tipuri de stăpânire asupra pământului: domnească, boierească, bisericească
• instituţii, terminologie, categorii de termeni

 

Bibliografie

Al. Busuioceanu, Imunitatea feudală, în Arhivele Olteniei, 1985, nr. 4, p. 74-82.

Ion Donat, Domeniul domnesc în Ţara Românească (sec. XIV-XVI). Bucureşti, 1996, p. 92-123.

Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, coord. O. Sachelarie şi N. Stoicescu, Bucureşti, 1988 (vocile: alodiu, baştină, branişte, cotropire, curătură (laz), darea calului, delniţă, descălecat, desherenţă, devălmăşie, domeniu domnesc, domeniu feudal, dominium eminens, duşegubină, imunitate, monopol seniorial, ocol, ocină, ohabă, prădalnică, preemţiune (protimisis), proprietate, rezervă feudală, roire, selişte-sălişte, silnicie, slobozie, trădare (hiclenie), uric, vislujenie).

 

PREZENTARE

Stelian Brezeanu, Moşnenii din Bezdead - Dâmboviţa (1620-1820). Colectivităţi şi solidarităţi rurale româneşti în pragul epocii moderne, Bucureşti, 2008, p. 57-97, 141-181.

 

Bibliografie facultativă:

Violeta Barbu, De bono coniugali. O istorie a familiei din Ţara Românească în secolul al XVII-lea. Bucureşti, Ed. Meridiane, 2003, 224 p.

 

EXERCIŢIU DE SEMINAR „Stăpânirea pământului în documentele medievale". De căutat în colecţiile Documente privind Istoria României şi Documenta Romaniae Historica, seriile A [Moldova] şi B [Ţara Românească], secolele XIV-XVI documente referitoare la: proprietatea domnească, boierească şi mănăstirească (constituirea, transmiterea, structura proprietăţii, terminologia de epocă, scutiri, privilegii, imunităţi legate de proprietate; implicarea domniei în problemele proprietăţii).

Bibliografie asociată izvoarelor: Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, coord. O. Sachelarie şi N. Stoicescu, Bucureşti, 1988 (vezi vocile de la bibliografia de seminar).

 

Tema 7: Structuri sociale în Evul Mediu: nobilimea în transilvania

• originea şi evoluţia nobilimii
• nobilimea românească din Transilvania: înnobilare / confirmare? Dreptul cnezial şi dreptul nobiliar. Problema confesională

 

Bibliografie

Mályusz Elemér, Hungarian Nobles of Medieval Transylvania, în History & Society in Central Europe, 2, Budapest-Krems, 1994, p. 25-53.

Ioan Drăgan, Nobilimea românească din Transilvania între 1440-1514, Bucureşti, 2000, p. 117-123.

 

Izvoare

1.     Bula de Aur, în Documente privind Istoria României, seria C. Transilvania, vol. I, veacul XI, XII, XIII: 1075-1250, Bucureşti, 1951, p. 189-193.

Bibliografie asociată izvorului: Engel Pál, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei medievale. Cluj, 2006, p. 120-122, 202-211.

2.     Nobilimea românească din Haţeg - familia Cândea: Izvoare privind Evul Mediu românesc. Ţara Haţegului în secolul al XV-lea (1402-1473). Ediţie de Adrian Andrei Rusu, Ioan Aurel Pop, Ioan Drăgan. Cluj-Napoca, 1989, p. 41-42, 142-143.

Bibliografie asociată izvorului: Adrian Andrei Rusu, Cnezi români din Transilvania în epoca lui Iancu de Hunedoara - Cândeştii de Râu de Mori, în Revista de istorie, XXXVII, 1984, 6, p. 556-568.

 

Bibliografie facultativă:

Nobilimea românească din Transilvania. Coordonator: Marius Diaconescu. Satu Mare, 1997 (studiile lui I. Drăgan, p. 5-33, 110-128, I.A. Pop, p. 36-55).

 

Hartă

Haţegul - hartă a reliefului

 

Tema 8: Instituţii centrale: domnia (I)

• elemente bizantine şi slavone în ideologia şi funcţionarea instituţiei domneşti
• titulatura domnească
• prerogativele domniei
• reprezentarea domniei (frescă, piatră de mormânt, monedă, cronică)

 

Bibliografie

Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, a. 1324-1881. I. Secolele XIV-XVI. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 19-27 (Domnia în Ţara Românească şi Moldova).

Elena Firea, Concepţie dinastică în tablourile votive ale lui Petru Rareş, în Ars Transylvaniae, XIV-XV, 2004-2005, p. 143-161.

Leon Şimanschi, Confruntări ideologice, în vol. Petru Rareş. Coord. Leon Şimanschi. Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1978, 271-291.

 

Izvoare

1.     Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească, vol. I, Bucureşti, 1966, p. 28-29, 50; Ibidem, Seria A. Moldova, vol. I, p. 3. [hrisoave domneşti: vezi titulaturile domnilor!]

Bibliografie asociată izvorului:

Dimitri Obolensky, Un Commonwealth medieval. Bizanţul şi Europa de Răsărit: 500-1453. Bucureşti, 2002, p. 9-12, 283-286, 344-353.

Valentin Al. Georgescu, Bizanţul şi instituţiile româneşti, Bucureşti, 1980, p. 41-47.

2.     Succesiunea la tron în Moldova conform Letopiseţului lui Grigore Ureche Grigore Ureche, Letopiseţul Ţări Moldovei, ediţia P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1958 (sau alte ediţii!), p. 91 (Cîndu s-au strînsu ţara la Direptate), 120-121 (De moartea lui Ştefan vodă celui Bun), 145 (Cîndu au perit Arbure hatmanul..., Cîndu s-au rădicatu boierii Moldovei...), 147 (De domniia lui Pătru vodă Rareş...), 171 (De domniia lui Alexandru vodă Lăpuşneanu...), 190 (După ce s-au aşezat Alixandru vodă..., Cîndu au omorît Alixandru vodă 47 de boieri...), 218-221. [eventual de completat cu Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, paginile despre alegera şi căderea lui Vasile Lupu, întronarea lui Gheorghe Ştefan, amestecul cazacilor].

Bibliografie asociată izvoarelor:

Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, a. 1324-1881. I. Secolele XIV-XVI. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001. De căutat domnitorii menţionaţi în pasajele din Letopiseţul lui G. Ureche.

 

Bibliografie facultativă:

Istoria dreptului românesc, vol. I, Bucureşti, 1980, p. 250-260.

Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române, Bucureşti, 1982, p. 17-52 (vezi şi ediţia 2000).

 

Hartă

Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare

 

Tema 9: Instituţii centrale: domnia (II). raporturile cu înalta poartă, sec. xv

• relaţiile cu Înalta Poartă şi efectele lor asupra autorităţii domneşti
• studiu de caz: Ştefan cel Mare şi relaţiile Moldovei cu otomanii

 

Bibliografie

Tahsin Gemil, Români şi otomani în sec. XIV-XVI, Constanţa, 2008, p. 23-67.

 

PREZENTĂRI

1. Mihai Maxim, Ţările Române şi Înalta Poartă, Buc., 1994, p. 206-245.
2. Ştefan Gorovei, Moldova în Casa Păcii, în Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol" din Iaşi, XVII, 1980, p. 629-667.

 

Hărţi

Bizanţul şi otomanii la 1355

Otomanii la 1451

 

Tema 10: Instituţiile centrale. Domnia (III). Relaţiile cu Stările

• terminologie: Stări, regim de Stări, Adunarea Stărilor, Sfat Domnesc
• compoziţie, prerogative, caracter reprezentativ
• etapele regimului de stări în Ţara Românească: domniile autoritare (sec. XIV-XV), criza regimului de stări (sec. XVI), Mihai Viteazul, levantinizarea, Matei Basarab

 

Bibliografie

Gheorghe I. Brătianu, Sfatul domnesc şi adunarea stărilor, Bucureşti, 1995, p. 61-96.

Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române, Bucureşti, 1982, p. 109-115.

 

Izvoare

Documenta Romaniae Historica. Seria B. Ţara Românească, vol. XXIII, Bucureşti, 1969, p. 406-408 sau p. 412-413 [decretele lui Leon Tomşa vodă din 1631]. Bibliografie asociată izvoarelor: Gheorghe I. Brătianu, Sfatul domnesc şi adunarea stărilor, Bucureşti, 1995, p. 74-96.

 

Tema 11: Instituţiile principatului Transilvaniei

• principatul Transilvania în secolul XVII: cronologie, geografie
• principele. Titulatură, autoritate, alegere, prerogative. Principii calvini autoritari
• consiliul privat
• dieta: rol politic, prerogative
• relaţiile principelui cu Stările. Factorul confesional

 

Bibliografie

Suzana Andea, în Istoria Românilor. Tratatul Academiei, vol. V, Bucureşti, 2003, p. 679-705.

Graeme Murdock, „Freely Elected in Fear": Princely Elections and Political Power in Early Modern Transylvania, în Journal of Early Modern History, 7, 3-4, 2003, p. 213-244.

 

Izvoare: CONDIŢIILE PUSE DE STĂRI PRINCIPILOR

Approbate Constitutionis, în Mitropolia Ardealului, XXI, 1976, nr. 7-9, p. 474-484 sau Constituţiile Aprobate ale Transilvaniei (1653). Ediţie de Liviu Marcu. Cluj Napoca, 1997, p. 62-76.

 

Bibliografie facultativă:

Al. Herlea, Studii de istoria dreptului, vol. I, Cluj, 1983, p. 46-60.

 

Hartă

Principatul Transilvania

 

Tema 12: Stat şi Biserică în Transilvania în secolul al XVII-lea

• confesionalizare şi disciplină socială în Transilvania
• Reforma în Transilvania
• Biserica românilor din Transilvania: relaţiile cu principatul calvin şi religiile recepte

 

Bibliografie

Edit Szegedi, Reforma în Transilvania. Confesionalizarea, în Istoria Transilvaniei, vol. II (1541-1711), Cluj, 2005, p. 237-263.

Ovidiu Ghitta, în Ibidem, p. 271-276, 372-377.

 

Izvoare

1.     Ioan Lupaş, Documente istorice transilvănene, vol. I, Cluj, 1940, p. 206-209. Bibliografie asociată izvoarelor: Maria Crăciun, Building a Romanian Reformed Community in 17th century Transylvania, în Confessional identity in East-Central Europe. Edited by Maria Craciun, Ovidiu Ghitta and Graeme Murdock. Ashgate, 2002, p. 99-120.

Ana Dumitran, Religie ortodoxă, religie reformată. Ipostaze ale identităţii confesionale a românilor din Transilvania, secolele XVI-XVII. Cluj, Ed. Nereamia Napocae, 2004, p. 136-150.

2.     Valeriu Literat, M. Járay, "Vizite" calvineşti la preoţii români din Ţara Făgăraşului, în Anuarul Institutului de Istorie Naţională, VII, 1936-1938, p. 582-619.

 

Bibliografie facultativă:

Adrian Andrei Rusu, Ctitori şi biserici din Ţara Haţegului până la 1700. Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 1997, p. 78-90.

Graeme Murdock, Calvinism on the Frontier, 1600-1660, Oxford, 2000, p. 10-45.

Idem, Church building and discipline in early seventeenth-century Transylvania, p. 136-154.

 

Hartă

Situaţia religioasă în Europa Centrală 1618

 

Tema 13. Reformismul habsburgic şi fanariot

• definiţii, terminologie: reformism, iluminism, iosefinism, ştiinţe camerale, etatism, mercantilism, despotism luminat, fiziocratism, raţionalism, graniţă militară
• cauzele reformismului în monarhia habsburgică
• Transilvania, Banatul, Oltenia şi Bucovina ca provincii habsburgice: consecinţe
• etapele reformismului: Maria Teresia, Iosif II
• reformele administrative, şcolare, judiciare, sociale, confesionale, militare. Cazul Transilvaniei şi Olteniei
• românii din Transilvania şi reformele Curţii de la Viena
• principalele reforme ale lui Constantin Mavrocordat în Ţările Române

 

Bibliografie

Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat. Bucureşti, Ed. Militară, 1985.

Şerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, Bucureşti, 1971, p. 309-319 (ediţia 1998, p. 310-321).

David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Bucureşti, 1984, p. 221-244 (ediţia 1998, p. 270-291).

Jean Berenger, Istoria Imperiului Habsburgic. 1273-1918, Bucureşti, 2000, p. 329-335, 348-357, 360-369.

 

PREZENTARE

Mathias Bernath, Habsburgii şi începuturile formării naţiunii române, Cluj-Napoca, 1994, p. 161-187.

 

Bibliografie facultativă

Toader Nicoară, Transilvania la începuturile epocii moderne (1600-1800), Cluj-Napoca, 1997, p. 339-396.

 

Hartă

Europa Centrală la 1789

 

O B S E R V A Ţ I I

CU PRIVIRE LA DESFĂŞURAREA SEMINARULUI

 

IMPORTANT! Nota de seminar se acordă pentru activitatea desfăşurată în cursul semestrului. Nota finală pentru materia "Istoria medie a României" se obţine prin media notei de seminar cu nota de la examenul scris (cu condiţia ca aceasta să fie minim 5). Ponderea seminarului: 50% din nota finală.

 

MODALITĂŢI DE EVALUARE

1. la seminariile / temele nr. 5, 9, 12: teste de evaluare a cunoştinţelor de la seminariile precedente (comentarii pe izvoare, aspecte din bibliografia de seminar). Durata: 50 minute. Pondere în nota finală de seminar: 3 x 15 % = 45 %.

2. fiecare student are obligaţia de a prezenta în scris comentarii bibliografice (1 x săptămână) la una dintre lucrările din bibliografia obligatorie de seminar (structura lucrării, tezele şi argumentele aduse de autor, surse folosite. Comentariul bibliografic trebuie să reprezinte o raportare critică la lucrare, şi nu un rezumat al acesteia!). Dimensiunile comentariului: max. 1 pagină. 1 semestru = 13 teme de seminar => 12 comentarii bibliografice. Pondere din nota finală de seminar: 12 comentarii x 1,25 % = 15 %. Fiecare comentariu bibliografic se predă la tema de seminar la care se referă! Nu se primesc comentarii retroactiv şi nici anticipat.

3. fiecare student are obligaţia să-şi aleagă o temă de seminar, pentru care va pregăti (lectură, analiză, prezentare) a) izvoarele, pe care le va prezenta în cadrul seminarului, sau b) prezentări de carte/capitole de carte/studii [din rubrica Prezentări de la temele de seminar]. Timp disponibil pentru expunere: 10 min. Pondere din nota finală de seminar: 10 %.

La prezentări se punctează: expunerea liberă + pregătirea unei scheme a prezentării + provocarea de discuţii între studenţi + utilizarea unei bibliografiei (din bibliografia de seminar sau bibliografie alternativă). Absenţa (nemotivată) de la seminarul la care studentul şi-a asumat prezentarea de izvoare/carte se penalizează cu - 10 % din totalul notei de seminar.

4. participarea activă la seminar: pregătirea bibliografiei de seminar şi a izvoarelor, exprimarea de atitudini pe marginea lor, a prezentărilor de izvoare / cărţi pregătite de către colegii de grupă. Se apreciază suplimentar consultarea de bibliografie alternativă şi în limbi străine. Pondere din nota finală de seminar: 30 %.

5. Prezenţa la seminar: maximum 3 absenţe

 

Alte informaţii

Caietele de seminar (se găsesc la biblioteca Facultăţii de Istorie, str. Napoca 11 sau pe www.bcucluj.ro) conţin doar bibliografia generală pentru fiecare temă de seminar şi izvoarele, nu şi bibliografia facultativă, bibliografia pentru prezentări, dezbateri sau cea asociată izvoarelor.

La consultarea cataloagelor de bibliotecă (BCU sau str. Napoca) atenţie la cataloagele online (electronice) care conţin doar titlurile de carte apărute după 1996. Vă rugăm consultaţi întâi cataloagele tradiţionale, cu fişe.

Atenţie la citirea titlurilor din bibliografie: articolele din reviste sau din volume de studii se caută nu la numele autorului sau la titlul acestora, ci la denumirea revistei sau a volumului de studii respectiv.