Lista de publicaţii
Profesor emerit dr. Nicolae SABĂU

Articole, studii, voci în Enciclopedii şi cărţi[1]:

-                     Portretele lui Avram Iancu, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai", Series Historia, Fasc.1, 1969;

-                     Restaurálás müemlékvédeleme, (Despre restaurarea monumentelor istorice), în Ifjúmunka, nr. 28 (588), iulie 1968;

-                     Egz meg nem valósult freskó tervei (Desene inedite ale unei fresce), în „Utunk", 27, 1969;

-                     Contribuţii la cunoaşterea pictorului Franz Neuhauser jr., în „Studii şi cercetări de Istoria artei. Seria Arta Plastică", SCIA, nr.2, Bucureşti, 1970;

-                     Mathias Veress, un pictor clujean din secolul al XVIII-lea, în SCIA, nr. 2, Bucureşti 1970;

-                     Prin Ţara Năsăudului, Editura Stadion (colab.), Bucureşti, 1971;

-                     Portrete din tinereţea Iancului, în „Tribuna", nr. 36, Cluj, 1972;

-                     Contribuţii la cunoaşterea pictorului Octavian Smighelschi (1866-1912), în „Studia Universitatis ...", Series Historia, 1, Cluj, 1972;

-                     Arta barocă din Boemia, în „Tribuna", nr.2 (13 ian.), Cluj, 1972;

-                     Pictura bisericii din Rodna-Nouă (Şanţ), în „File de istorie", nr. 3, Bistriţa, 1974;

-                     Contribuţii la cunoaşterea iconografiei picturii baroce din Europa Centrală (Caritatea Sf. Elisabeta), în SCIA, tom. 32, Bucureşti, 1975;

-                     Trei statui din porfir reprezentând daci, la Florenţa, în „Apulum", XIV, Alba Iulia, 1976;

-                     Iconografia decorului plastic al palatului Bánffy (Muzeul de Artă) din Cluj-Napoca, în „File de istorie", IV, Bistriţa, 1976;

-                     Nicolae Stoenescu, în Enzyklopädie der Kunst, Dresda, 1976;

-                     Originea iconografică a unui relief clujean din veacul al XVIII-lea, în „Acta Musei Napocensis", XVI, Cluj-Napoca, 1979;

-                     Teme iconografice la sculptura figurativă laică din Transilvania din perioada barocă, în „Revista muzeelor şi monumentelor", Monumente istorice şi de artă, nr. 1, Bucureşti, 1977;

-                     Două portrete din Johann Martin Stock (1742-1800), în „Acta Musei Napocensis", nr XIV, 1977;

-                     Vechi inscripţii româneşti din judeţul Mureş (sec. XV-XVIII), (colaborare cu M. Porumb), în „Marisia", VIII, Târgu Mureş, 1978;

-                     Mathias Veress restaurator?, în „Acta Musei Napocensis", XVI, Cluj, 1979;

-                     Der Bildhauer Anton Schuchbauer 1719-1789. Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1979.

-                     Informaţii privind construirea bisericii de lemn din Cojocna, jud. Cluj (1794-1796), în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie", Cluj-Napoca, XXII, 1980;

-                     Sculptura barocă a cetăţii din Alba Iulia, (colab. Gh. Fleşer), în „AIIA", XXIII, Cluj-Napoca, 1980;

-                     Octavian Smighelschi şi pictura neobizantină, în „Îndrumătorul pastoral", Alba Iulia, V, 1981;

-                     Câteva proiecte pentru statuia ecvestră a lui Avram Iancu din Cluj (1924-1926), în „Acta Musei Napocensis", XVIII, Cluj-Napoca, 1981;

-                     Baukunst von einmaligen Wert, în „Karpatenrundschau", an XIV (XXV), 6 noiembrie, Braşov, 1981;

-                     Arhitectura barocă din Transilvania: noi cercetări, în „Noi cercetări în domeniul istoriei artei româneşti", Bucureşti, 1983;

-                     Castelul Haller din Coplean, în „Revista muzeelor şi monumentelor. Monumente istorice şi de artă", nr. 2, Bucureşti, 1983;

-                     Arta cultă din Transilvania între Absolutism şi Iluminism, în „Noi cercetări în domeniul istoriei artei româneşti", Bucureşti, 1984;

-                     Contribuţii la cunoaşterea arhitecturii baroce din Oradea (capela şi spitalul Mizericordienilor), în „Crisia", XIV, Oradea, 1984;

-                     Gherla. Aspecte istorico-artistice ale dezvoltării oraşului, în „Revista muzeelor şi monumentelor. Monumente istorice şi de artă", Bucureşti, 1985;

-                     Adevăratele portrete ale lui Horea, Cloşca şi Crişan (The Real Portraits of Horea, Cloşca and Crişan), în „Tribuna", nr. 9, 28 febr., 1985;

-                     La „turcomachie" dans les arts plastiques figuratifs du baroque en Transylvanie au XVIIIe siècle (The „Turkomachie" in Figurative Plastic Arts of Baroque in 18th Century Transylvania), în „Revue Roumain d'histoire d'art", Série Beaux-Arts, Tom XXIV, 1987;

-                     Arta cultă din Transilvania în secolul al XVIII-lea. Impactul politic şi ideologic (The Clutivated Art in !8th Century Transylvania. The Political and Ideological Impact), în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj", XXIX, Cluj-Napoca;

-                     Bemerungen hinsichtlich der sieberbürgischen Porträtistic aus der ersten Hälfte des 18. Jahre in Bezug auf eine ses Hermannstädter Malers Andreas Hermann aus der evangelishen Kirche A.B. aus Schönberg (Contributions in Acquainting the Transylvanian Portraitistic Art in the Firts Half of the 18th Century in Connection with a Work by Andreas Hermann, A Sibian Painter in the Evangelic Church of Schönberg), în „Revue Roumain d'histoire de l'art", Tom XXVI, Bucureşti, 1990;

-                     Arta bizantină în corespondenţa lui Octavian Smighelschi cu Valeriu Branişte, în „Acta Musei Napocensis", XXIX-XXV/1987-1988 (Cluj, 1992);

-                     Istoria construirii bisericii ort., din Racoviţa, în documente, în „Revista monumentelor istorice", nr. 2, 1991;

-                     „Armenopolis" oder Das Barock in Gherla (18-19, Jahrhundert), în „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde", Böhlau Verlag Köln-Wien 14 (85) Jahrgang, Heft 1, 1991;

-                     Arta bizantină în corespondenţa lui Octavian Smighelschi cu Valeriu Branişte, în „Acta Musei Napocensis", XXIV-XXV, 1987 1988, (apărut 1991);

-                     Einführung in die Barocke Skulptur aus Siebenbürgen, în „Ars Transsilvaniae", an I, nr. 1, 1992 (Cluj-Napoca); 

-                     Sculptura barocă în România. Secolele XVII-XVIII. Ed. Meridiane, Bucureşti, 1992. 298 pp.+ 181 ill.

-                     Alcuni maestri italiani nella Transilvania del Settecento, „Ars Transslivaniae", Editura Academiei Române, nr. 2, 1992;

-                     Două fântâni baroce din Transilvania, în „Ars Transsilvaniae", III, Cluj-Napoca, 1993;

-                     Conştiinţă naţională şi educaţie estetică în paginile revistei „Viaţa Ilustrată" (1940-1944), în „Acta Musei Napocensis", nr. 26-30, II, Istorie, 1989-1993, Cluj-Napoca, 1994;

-                     Biserica „Solomon" (sec. XVIII) din Gherla), în „Ararat", nr. 2, Bucureşti, 1994;

-                     Două clopote din secolul al XVIII-lea din Făgăraş, în „Ars Transsilvaniae", IV, Cluj-Napoca, 1994;

-                     „Armenopolis" sau Gherla barocă (sec. XVIII-XIX), în „Ani", an I, vol. I, Bucureşti, 1994;

-                     Descrierea cetăţii Făgăraşului în două manuscrise din secolul al XVIII-lea, (La description du château-fort de Făgăraş dans deux manuscrits du XVIIIe siècle, în ANM, 31.II, Cluj, 1995;

-                           Conexiuni ştiinţifice şi culturale europene: istorici de artă austrieci şi germani în corespondenţă cu Coriolan Petranu (European and Cultural Conections: the Written Correspondence of Coriolan Petranu with Austrian and German Art Historians), în „Ars Transsilvaniae", V/1995.

-                           Biserici vechi româneşti din Ţara Oltului de Valeriu Literat. Postfaţă, ediţie îngrijită şi indice de Nicolae Sabău, 278 pp.+ 140 ill. alb negru, 1 hartă, 41 relevee. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996.

-                           Le peintre Octavian Smigelschi entre tradition et modernité, în „Pagini de artă şi contemporană, Oradea, 1996, pp. 70-77.

-                           Pictura tribunei bisericii ev. din Ruşi (jud. Sibiu), în „Acta Mvsei  Napocensis", Istorie, 32.II., Cluj-Napoca, 1996, pp. 517-532. 

-                           Curiozităţi artistice în biserica evanghelică din Roşia, în „Ars Transsilvaniae,Tom VI, Bucureşti, 1996, pp. 65-73.

-                           Iconografia picturilor reprezentând cele zece virtuţi din Biserica Neagră  (Braşov), în „Ars Transsilvaniae", VII, Bucureşti, 1977, pp. 121-139.

-                           Klassizismus in Siebenbürgen. Das Epitaph des Kellinger Pfarrers Martin Haupt, în „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde", 20. (91) Jahrgang (1997), Heft 1. Böhlau Verlag Köln Weimar Wien, pp. 8-14.

-                           Alcuni maestri italiani nella Transilvania del Settecento, în „Italia e Romania. Due popoli e due storie a confronto (secc. XIV-XVIII)", Firenze. Leo. S. Olschki Editore, MCMXCVIII, pp. 319-344.

-                           Pictura bisericii ortodoxe de lemn „Sf. Arhangheli" din Târgu Mureş, în „Studii şi Comunicări", Bistriţa, 1997, pp. 363-384.

-                           Transylvanian Art - between Absolutism and Enlightement, în „Transylvanian Review". Volume VI, No. 3, Autumn, Cluj-Napoca, 1997, pp. 134-153.

-                           Coriolan Petranu şi Colecţia Episcopului catolic de Oradea Ipolyi Arnold, în „Studii Istorice". Omagiu Profesorului Camil Mureşanu" Presa Universitară Clujeană, 1998, pp. 441-449. 

-                           Momente şi monumente mai puţin cunoscute legate de viaţa lui Stephan Ludwig Roth, în „Stephan Ludwig Roth", Editura „Studia", Cluj-Napoca, 1999, pp. 32-42.

-                           Allgemeines Künstlerlexikon. K.G. Saur Verlag, München, Leipzig, 1996-2000. Un număr de 60 de voci (articole), referitor la literele de la A-D.

-                           Italian Baroque Masters in Oradea: the Misericordian Chapel and Hospital, in „Transylvanian Review". Vol. VIII, No. 4, Winter, 1999 (apărut 2000), pp. 56-71.

-                           Repere arhitecturale clujene: de la Colegiul iezuit la Universitatea de azi, în„Universitatea şi oraşul istoric", Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 1999 (apărut 2000), pp. 117-145. 

-                           Cuvânt înainte la monografia „Johann Martin Stock (1742-1800), reprezentant al barocului transilvănean în colecţii europene" de Elena Popescu. Sibiu, 2000, pp. 11-13. Versiuni în limbile germană şi  română. 

-                           Vocaţia constructivă a armenilor din Transilvania, în „Aportul minorităţilor naţionale. Patrimoniul cultual românesc". Bucureşti, 2000, p. 40-44.

-                           Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş (Coordonator A.A. Russu). Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, 286 pp.+ iil. şi Pl.

-                           Egidiu Jenovaj (Egidio da Genova), un maestru constructor  italian în Aradul secolului al XVIII-lea, în „Studi italo-romeni", 3, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2001, pp. 79-91. 

-                           Maestri italiani nell'architettura religiosa Barocca della Transilvania. Maeştri italieni în arhitectura religioasă barocă din Transilvania, Ed.Ararat, Bucureşti, 2001, 134 pp. + 50 ill. 

-                           Coriolan Petranu (1893-1945) - chercheur de l'art transylvain, în „Transylvanian Review", X, No. 1, Spring, Cluj-Napoca, 2001, pp. 21-50.

-                           Prefaţă la volumul Virgil Pop, Armenopolis oraş baroc, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2002, pp. 9-12.

-                           Prolegomena to the Iconography of Baroque Sculpture in Transylvania, în „Transylvanian Review", XI, No. 1, Spring, Cluj-Napoca, 2002, pp. 21-50.

-                           Johann Nepomuk Schöpf Begründer des Barocks in der monumentalen Malerei aus Siebenbürgen, în „Arta românească. Arta europeană. Centenar Virgil Vătăşianu". Ed. Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2002, pp. 237-245.

-                           Les caractéristiques du baroque en Transylvanie au XVIII-e siècle, entre l'absolutisme et les Lumières, în „Les soleis du baroque". Rencontre de Porto 1993. Sous la direction d'Édouard Pommier. Les Éditions sw Paris / L'Union Latine, Paris, 2002, pp. 146-166. 

-                           Johann Nepomuk Schöpf (1733-1798) promotor al barocului în pictura monumentală din Transilvania, în „Ars Transsilvaniae", VIII-IX/1998-1999. Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2002, pp. 205-227.

-                           Repere istorico-arhitecturale în dezvoltarea oraşului, în „Municipiul Cluj-Napoca şi zona periurbană. Studii ambientale" (Editori, V. Cristea, C. Baciu, D. Gafta), Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2002, pp. 275-295.

-                           Metamorfoze ale Barocului transilvan. Vol. I. Sculptura.Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002, 325 pp.+ 287 ill. Alb-negru, VIII pl. color.

-                           „Armenopolis", the Baroque Gherla, în Armenian Culture and Art in Gherla. Scientific co-ordinator Univ.prof.dr. Nicolae Sabău, Ararat Publishing House, Bucharest, 2002 . pp. 85-98.

-                           Din nou despre tabloul cu portretul lui Mihai Viteazul din muzeul Prado (Madrid), în Artă. Istorie. Cultură, Studii în onoarea lui Marius Porumb. Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003, pp. 209-220.

-                           Armenii din Gherla la Muzeul de Artă din Cluj, în „Tribuna", anul II, nr. 19, 16-30 iunie 2003, pp. 17-18.

-                           Coriolan Petranu, cercetător al artei transilvane, în „Tribuna", anul II, nr. 24, 1-15 septembrie 2003, pp. 18-20. 2004

-                           Johann Ignaz Cimbal, Magister  artis peritus şi pictura altarelor bisericii piarise din Carei , în „Ars Transsilvaniae", Editura Academiei Române, nr. X-XI, 2000-2001 (apărut 2004), pp. 125-143.

-                           L'iconografia di San Carlo Borromeo in Transilvania nel periodo Barocco, în „Studia Borromaica". Saggi e documenti di storia religiosa e civile della prima età moderna. Accademia di San Carlo Milano. Bibioteca Ambrosiana, Milano, 18, 2004, pp. 329-363.

-                           Coriolan Petranu (1893-1945). Erforscher de Kunst Transsylvaniens (Siebenbürgens), în „Die Kunstistoriographie in Ostmitteleuropa und der nationale Diskurs ( Hrsg. Robert Born, Alena Janatková, Adam S. Labuda ), Gebr. Mann Verlag. Berlin, 2004, pp. 381-395.

-                           Monumentul funerar transilvan între Renaşterea târzie şi Neoclasicism, în „Oamenii şi moartea în societatea românească". Caiete de Antropologie Istorică, III, nr. 1.2 (5-6), ianuarie-Decembrie 2004, pp.25-73.

-                           Le programme iconographique de la citadelle d'Alba Iulia (1715-1738), în Harald Heppner/Wolfgang Schmale (Red.), Festung und Inovation, „Jarbuch der Österreichischen Gesellschaft zur Erforschung des achtzhenten Jarhunderts", Bd. 20, Bochum 2005, pp. 73-92, ilustraţii pp.237-266. 24 autori, 266 pp. + 37 ill. alb-negru. ISBN 3-89911-045-Kt; ISBN 3-89911-060-9 Gb; ISSN 1015-406X.

-                           Scientific and Cultural European Connections: austrian and german art historians and their correspondence with Coriolan Petranu, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai". Historia, Anul L-LI, Cluj-Napoca, 2005-2006, pp. 37-66

-                           Metamorfoze ale Barocului transilvan, vol II. Pictura, Editura Mega (acr. CNCSIS), Cluj Napoca 2005 (apărut 2006), 509 pp, 357 ill., alb-negru şi color. ISBN 973-7867-36-X

Recenzii:

1.     Mircea Popa, Nicolae Sabău, Metamorfoze ale Barocului transilvan, în „Adevărul de Cluj", Cluj-Napoca, Anul XVII, Nr. 4892, 25-26 noiembrie, 2006, p. 4.

2.     Adrian Popescu, Barocul transilvan, deschiderea sa europeană, în „Ramuri", Revista Uniunii Scriitoriilor din România, Craiova, Nr. 2 (1088), Febr., 2007, p. 7.

3.     Ovidiu Pecican, Baroc transilvan, în „Steaua", anul LVIII, nr. 6 (704), iunie 2007, pp. 45-46.

4.     Daniel Sârbu, Biblia Barocului din Transilvania, în „România liberă", Ediţia de Transilvania şi Banat, marţi, 28 noiembrie 2006.

5.     Nicolae Balotă, Metamorfoze ale Barocului transilvan, în „Contemporanul", Bucureşti, mai, 2006.

6.     Gheorghe Mândrescu, Metamorfoze ale Barocului transilvan. Volumul II, Pictura, Cluj-Napoca, 2005, în „Anuarul Institutului Italo-Român de Studii Istorice. Annuario dell'Istituto Italo-Romeno di Studi Storici", III, Cluj-Napoca. Roma, 2006. Editura Accent, Cluj-Napoca, 2007, pp. 293-296.

7.     Viorica Guy Marica, Metzamorfoze ale Barocului transilvan, vol II, Pictura, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai" Historia Artium", 1/2008, pp. 97-106.

8.     Ion I. Solcanu, Metamorfoze ale barocului transilvan, vol. II, Pictura, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2005, în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol" (Iaşi), XLVII, 2010, Editura Academiei Române, Bucureşti, pp. 441-442.

-          

-                           Cultura e arte armena a Gherla, în „Anuarul Institutului Italo-Român de Studii Istorice. Annuario dell'Istituto Italo-Romeno di Studi Storici, III, Cluj-Napoca. Roma, 2006. Editura Accent, Cluj-Napoca, 2007, pp. 289-299.

-                           Istorici de artă clujeni: Coriolan Petranu, Virgil Vătăşianu şi conexiunile lor europene, în „Oraşul". Revistă de cultură urbană, Anul II, Nr. 1(5), Cluj-Napoca, Februarie 2007, pp. 22-24. Editura Eurograph, Cluj-Napoca, ISSN 1841 - 9704.

-                           Alexandru Odobescu (1834-1895), istoric de artă şi arheolog, în „Oraşul". Revistă de cultură urbană, Anul II, Nr. 6 (2), Cluj-Napoca, 2007, pp. 54-56.

-                           Introduction to the Baroque Paiting of Transylvania, în Confluenţe. Repere europene în arta transilvăneană. Convergens. European Landsmarks in Transylvanian Arts. Konfluenzen. Europäische Bezüge der Siebenürgischen  Kunst, Palatul Brukenthal, Sibiu, Editura „Altip" Alba Iulia, 2007, pp. 55-70 + 20 ill. Color. Volum, 14 autori, pp. 182 + 291 ill. color şi alb-negru. ISBN 978-973-117-062-6.

-                           Maestri ticinesi in Transilvania tra Cinquecento e Settecento (a cura di Nicolae Sabău), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2007, 182 pp + 141 ill. color şi alb-negru, III planşe. (Volum la care au colaborat: Gh. Mândrescu, Kovács András şi Gh. Anghel). Volum, 5 autori, pp. 182 + 144 ill. color şi alb-negru, Pl. III. ISBN 978-973-7867-94-0

-                           Nicolae Sabău, Giovanni Morando Visconti in Transilvania. Intorno a un piano inedito per „il Castello" di Cluj, în Maestri ticinesi in Transilvania ..., pp. 51-79.

-                           Nicolae Sabău, Domenico Luchini „magister murariorum" nell'architettura barocca di Oradea, în Maestri Ticinesi in Transilvania ..., pp. 149-182.

-                           Nicolae Sabău, Giovanni Morando Visconti în Transilvania: în jurul unui plan inedit pentru Cetăţuia din Cluj, în Ars Transsilvaniae, nr. 14/15, 2004-2005 (apărut 2007), pp. 23-42.

-                           Nicolae Sabău, „Turbulenţe" naţionale (naţionaliste) în istoria artei europene (sec. XIX - prima jumătate a sec. XX), în Biserică, societate, identitate. In honorem Nicolae Bocşan, Presa Universitară Clujeană, 207, pp. 335-348.

-                           Nicolae Sabău, Prolegomena la istoria oraşului european; oraşele Greciei antice, în „Oraşul", Revistă de cultură urbană, nr. XIII, Cluj-Napoca, 2007, pp. 14-17. ISSN 1841 - 9704.

-                           Recenzii şi prezentări la volumul Maestri ticinesi in Transilvania tra Cinquecento e Settecento (Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2007):

 

1.     Gianrico Corti, „Maestri ticinesi in Transilvania tra Cinquecento e Settecento", în „Rivista di Lugano", Lugano - Anno LXIX, N. 41, 12 ottobre, 2007, pp. 14-15.

2.     M.A., La maestria dei ticinesi in Transilvania, în „Giornale del Popolo", 13 ottobre 2007.

3.     Il Ticino in Transilvania. In mostra al Museo del Malcantone di Curio, în „Il Giornale", Lugano, 12 ottobre, 2007.

4.     Maestri ticinesi in Transilvania, în „Corriere del Ticino", 06.10.2007.

5.     Luganesi in Transilvania. Rievocate in un libro le imprese di emigranti ticinesi, în „La Regione", 12.10.2007.

6.     Mădălina Prundea, Studii de istoria artei, în „Evenimentul zilei ediţia de Transilvania", joi 6 decembrie  2007.

7.     Christian Ottersbach, recenzie la Nicolae Sabău (Hrsg.): Maestri Ticinesi in Transilvania tra Cinquecento e Settecento, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2007, 184 Seiten, 188 S/W- und Farbfotos, Karten und Pläne. ISBN 978-973-7867-94-0, în Festungsjournal. Zeitschrift der Deutschen Gesellschaft für Festungsforschung e.V. (DGF)", 33 Januar 2009, pp. 54-56.

8.     Margherita Fratarcangeli, Nicolae Sabău(a cura di), Maestri ticinesi i Transilvania tra Cinquecento e Settecento, Cluj-Napoca, Editrice Mega, 2007., in „Ars Transsilvaniae", Editura Academiei Române, XX, 2010, pp. 135-137.

 

-                           Nicolae Sabău, Imago pietatis - Imago crucis, în „Oraşul" revistă de cultură urbană, Cluj-Napoca, Anul III, Nr. 9 - (1/2008), pp. 7-8. ISSN 1841 - 9704.

-                           Nicolae Sabău, „Marele arhitect Perret la Cluj" în„Oraşul"revistă de cultură urbană, Cluj-Napoca, Anul III, nr. 10  (2/2008), pp. 14-15. ISSN 1841 - 9704.

-                           Nicolae Sabău, Prefaţă la volumul Mişu Popp reprezentant al Academismului românesc. Pictura religioasă şi pictura laică, Bibliotheca Brvkenthal, XIV, Sibiu, 2007 (volum apărut în 2008, pp. 294 + 214 ill. color, 215 ill. alb-negru), pp. 7-9. ISBN 978-973-117-090-9.

-                           Nicolae Sabău, Icon Lacrymans: de la Hodighitria Niculei la Vera Effigies B(eatae) V(irginis) Flentis Claudiopoli, în „Ars Transsylvaniae", Ed.Academiei Române, Nr. XVIII, 2008 (apărut 2009), pp. 151-169.

-                           Nicolae Sabau, Ritratti di principi e giudici transilvani nella collezione Marsili dell'Università di Bologna, în volumul L'immagine riflessa (Atti del convegno di Foligno, 22-25 febbraio 2007), Edizione Nuova Cultura. Collana Chioschi Gialli, Roma, 2008, pp. 11-48. Volum, 12 autori, pp. 225 + 30 ill., alb-negru. ISBN: 978-88-6134-220-0.

-                           Nicolae Sabău, Prefaţă la volumul: Gheorghe Vais, Clujul eclectic. Programe de arhitectură în perioada dualistă (1867-1918), UT Press, Cluj-Napoca, 2009 (volum, pp. 406 + 779 ill. alb-negru), pp. 3-4. ISBN: 978-973-662-437-7.

-                           Nicolae Sabău, Recenzie la Dan-Eugen Raţiu, Peinture et théorie de l'art au XVIIe siècle: Nicolas Poussin et la doctrine classique, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2008, în „Ars Transsilvaniae", XIX, 2009 (apărut, 2010), pp. 141-143.

-                           Nicolae Sabău, Recenzie la Mihaela Vlăsceanu, Sculptura barocă în Banat, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2005, în „Ars Transsilvaniae", XIX, 2009 (apărut, 2010), pp. 143-147.

-                           Nicolae Sabău, Recenzie la Agata Chifor, Oradea barocă, Editura Arca, Oradea, 2006, în „Ars Transsilvaniae", XIX, 2009 (apărut, 2010), pp. 148-152.,

-                           Nicolae Sabău, Recenzie la Gheorghe Macarie, Trăire şi reprezentare. Barocul în artele vizuale ale Moldovei secolului al XVII-lea, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2008, în „Ars Transsilvaniae", XIX, 2009 (apărut, 2010), pp. 152-157.

-                           Nicolae Sabău, Note sul progetto di costruzione del seminario gesuitico di Cluj (1584), în Alberto Castaldini (a cura di), Antonio Possevino, i Gesuiti e la loro eredità in Transilvania, Atti della giornata si studio Cluj-Napoca, 4 dicembre 2007. Bibliotheca Istituti Historici S.I. volume 67. Institutum Historicum Societatis Iesu, Roma, 2009 (apărut, 2010), pp. 67-103 + 15 ill. alb-negru.

-                           Nicolae Sabău, Coriolan Petranu referent al Comisiunii Monumentelor Istorice din România, în „Oraşul", revistă de cultură urbană, Anul IV, Nr. 16(4/2009), apărut, 2010, pp. 8-11.

-                           Nicolae Sabău, Ioana Gruiţă-Savu, Octavian Smigelschi în presă. Construirea imaginii publice a artistului în perioada 1887-2007. I, 1887-1948. Editura Mega, 2009 (apărut, 2010), pp. 207 + 12 ill. color şi 26 ill. alb-negru. ISBN 978-606-543-042-6.

-                           Nicolae Sabău, Corina Simon, Vlad Ţoca (Coordonator Nicolae Sabău), Istoria artei la Universitatea din Cluj, vol. I (1919-1987), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010. 

-                           Nicolae Sabău, Introducere la volumul: Raluca Diana (Băneasă) Jula, Arhitectura religioasă a românilor din Transilvania în perioada interbelică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010, pp. 11-16.

-                           Nicolae Sabău Nicolae, Recenzie la Ioan A. Pop, Szabo Tamás, Cluj-Napoca  şi ornamentele sale neştiute. Vârsta de fier. Consiliul Judeţean Cluj, Tribuna. Cluj-Napoca, 2010, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia Artium", vol. 55 (2010), apărut, No. 1., (apărut 2011), pp. 159-162.

-                           Nicolae Sabău, Peregrin prin Toscana, în Liviu Vlad, Italia retrăită, Alianţa Artelor, Cluj-Napoca, 2010, pp. 5-8.

-                           Nicolae Sabău, Egidio Jenovaj (Egidio da Genova), un  maestro costruttore nella Arad del XVIII secolo, în Genova, la Romania e l'Europa Michele Marsonet (a cura di), Atti del Convegno, Genova, 29-30 Gennaio 2010. Universitá degli Studi di Genova, Brigati, Genova, 2010, pp. 63-82.

-                           Nicolae Sabău, Complicitatea între Baroc şi Gotic în grafica lui Liviu Vlad, în Liviu Vlad, Clujul Gotic şi Baroc, Catalog, Galeria Daniel, Cluj-Napoca, 2011, pp. IV-VIII. 

-                           Nicolae Sabău, Coriolan Petranu (1893-1945) e il suo epistolario italiano  [Coriolan Petranu (1893-1945) şi epistolarul său italian], în Rapporti epistolari per la storia dell'arte, lettere sparse del XIX e XX secolo (a cura  di Maurizia Migliorini e Giulia Savio), Colana Extravagantes XII, Ginevra Bentivoglio EditoriA, Roma 2011, pp. 118-132. 

-                           Biserici clujene. Churches of Cluj. Kolozsvári templomok. Klausenburger Kirchen (coord. Nicolae Sabău) Autori: Nicolae Sabău, Radu Preda, Mihály melinda, Kovács Zsolt, Weisz Attila, Alexandru Costin. Foto: Ioana Socaciu, Szabó Tamás, Ştefan Socaciu. Consiliul Judeţean Cluj, Tribuna, 2012.

-                           Recenzie: Eleganţă şi rafinament în „Biserici clujene" de Demostene Şofron în „Făclia" articol în secţiunea Cultura,

 


[1]  Cărţile au fost notate cu italice îngroşate

  •