CV
Conf. dr. Maria LUPESCU

Asist. Maria LUPESCU

1. Nume: LUPESCU

2. Prenume: MÁRIA-MAGDOLNA

 

6. Studii:

Instituţia de învăţământ superior

Perioada: de la (luna, anul) până la (luna, anul)

Grade sau diplome obţinute

Univ. "Babeş-Bolyai"

octombrie 1991 - iunie 1996

BA Licenţă

Univ. "Babeş-Bolyai"

octombrie 1996 - iunie 1997

Studii Aprofundate

Univ. "Babeş-Bolyai"

septembrie 1998 - iunie 2008

Doctorat, Domeniul istorie

Central European University, Budapesta

septembrie 1998 - iunie 1999

MA

Central European University, Budapesta

septembrie 2000 - în prezent

Studii doctorale

 

7. Titlul ştiinţific: doctor în istorie

 

8. Experienţa profesională

Perioada:

de la

(luna, anul)

până la

(luna, anul)

Locul

Instituţia

Funcţia

Descriere

septembrie 1998 - august 2000

Cluj-Napoca

Univ. "Babeş-Bolyai", Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Istorie Medievală şi Istoriografie

prep.  univ.

Predarea seminariilor de istorie medievală universală şi a seminariilor de istoriografie universală

septembrie 2001 - august 2005

Cluj-Napoca

Univ. "Babeş-Bolyai", Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Istorie Medievală şi Istoriografie

asist. univ.

Predarea seminariilor de istorie medievală universală şi a seminariilor de istoriografie universală, coordonarea practicii de specialitate

septembrie 2005 - prezent

Cluj-Napoca

Univ. "Babeş-Bolyai", Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Istorie Medievală şi Istoriografie

asist. univ., dr. din iunie 2008

Predarea cursului de istoriografie universală, a seminariilor de istorie medievală universală şi a seminariilor de istoriografie universală, a paleografiei maghiare, precum şi coordonarea practicii de specialitate

 

9. Locul de muncă actual şi funcţia: Universitatea „Babeş-Bolyai", Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Istorie Medievală şi Istoriografie, asistent universitar titular

 

10 . Vechime la locul de muncă actual: 10 ani

 

11. Brevete de invenţii: -

 

12. Lucrări publicate (nr.total):stiintifice  21,didactice  5

    12.1 Lucrări stiintifice relevante pentru specializarea Istoria medievală (max.5 lucrari):

 

"Consideraţii privind testamentele nobiliare din Transilvania la sfârşitul evului mediu". Acta Musei Napocensis II. Istorie 39-40 (2002-2003): 115-138.

"Domonkos iskoláztatás a középkori Erdélyben" (Instituţii de învăţământ dominicane în Transilvania medievală). Református Szemle XCVI.6 (2003): 844-853.

"Death and Remembrance in Late Medieval Sighişoara (Segesvár, Schässburg)." Caiete de Antropologie Istorică III. 1-2 (5-6) (2004): 93-106.

"A Domonkos Rend középkori erdélyi kolostorainak adattára" (Repertoriul mănăstirilor Ordinului Dominican în Transilvania medievală). Történelmi Szemle XLVI.3-4 (2004): 339-384.

"Reglementarea sărbătorilor în Ungaria medievală". Caiete de Antropologie Istorică IV. 1 (7) (2005): 29-44.

12.2 Lucrări didactice relevante pentru specializarea  Istorie contemporana(max.5 lucrari):

Andrian Andrei Rusu, Nicolae Sabău, Ileana Burnichioiu, Ioan Vasile Leb, Mária Lupescu Makó. Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Cluj-Napoca, Presa Universitară, 2000, pp. 286+3 hărţi.[coautor]

Magyar Nagylexikon, vol. XIII, Mer - Nyk. Editor Bárány Lászlóné. Editura Magyar Nagylexikon, Budapesta, 2001, 930+XVII p. [coautor]

Magyar Nagylexikon, vol. XIV, Nyl - Pom. Editor Bárány Lászlóné. Editura Magyar Nagylexikon, Budapesta, 2002, 930+XVII p. [coautor]

Magyar Nagylexikon, vol. XV, Pon - Sek. Editor Bárány Lászlóné. Editura Magyar Nagylexikon, Budapesta, 2002, 930+XVII p. [coautor]

 

13. Membru al asociaţiilor profesionale: Societatea Muzeului Ardelean

14. Limbi straine cunoscute: germană, engleză, maghiară

15. Alte competenţe: operare PC

16. Specializări şi calificări: Freiburg (1999), Bloomington (2000), Birmingham (2002), Pisa (2004, 2006), Budapesta (2003, 2004, 2006, 2007)

17. Experienţa acumulată în programe  naţionale/internaţionale (max.5 ):

Programul/Proiectul

Funcţia

Perioada: de la... până la...

Grant internaţional: The Shaping of Confessional Identity in East-Central Europe 13th to 18th Centuries

Membru al grupului de cercetare    

2001 - 2004

Grant CNCSIS: Istoriografiile din Europa Centrală în primul deceniu de după căderea comunismului

Membru al grupului de cercetare

2002 - 2004

Grant CNCSIS: Oraşul ca spaţiu al alterităţii confesionale

 

Membru al echipei de cercetare

2002 -2005

Grant internaţional: Cultural Diversity and Contemporary Society: Teaching the History of Central Europe

Membru al echipei de cercetare

2005-2008

 

18. Alte menţiuni (premii,distinctii ,etc): -

19. Prezentarea activitatilor didactice anterioare (max.3/4 pag.)

În perioadele sus menţionate ca preparator, iar mai apoi ca asistent universitar am avut prilejul să predau cursuri şi seminarii generale din domeniul istoriografiei universale, istoriei medii universale şi al paleografiei maghiare. Primul curs şi seminar general dedicat cunoaşterii istoriografiei universale se adresează studenţilor din primul an de studiu de la specializările Istorie, Arheologie, Arhivistică, Biblioteconomie, Istoria artei şi are ca scop însuşirea de către studenţi a unei viziuni generale despre evoluţia scrisului istoriografic occidental şi de a da seamă dintr-un unghi istoric de diversitatea modurilor de reprezentare a trecutului în spaţiu şi în timp. Întrebarea generală pe care se bazează cursul din primul semestru: care este motivul pentru care oamenii sunt interesaţi de cunoaşterea trecutului şi care sunt motivele pentru care unele scrieri istoriografice se bucură de o mare popularitate. Istoriografia occidentală este cea care stă în vizorul acestui curs, reperul cronologic fiind dat de începutul naşterii istoriografiei pe meleagurile elene ajungând până la naşterea şcolilor istoriografice din prima jumătate a secolului XX. Atât cursul cât şi seminariile s-au concentrat în jurul unor cuvinte-cheie relevante pentru o anumită perioadă istoriografică şi a unor istorici dintr-o anumită epocă cum ar fi: istoriografie, istoria scrisului istoric, istoria istoriografiei, metodă, concepţie istorică, surse. Studiile de caz ale unor figuri proeminente ale scrisului istoric au completat această tematică.

            Disciplina paleografiei maghiare se adresează în primul rând studenţilor de la specializarea Istorie, dar şi celor de la specializările Arhivistică, Biblioteconomie şi Istoria artei. Cunoaşterea teoretică şi practică a izvoarelor primare, scrise este indispensabilă atât pentru activitatea de cercetare a istoricilor, cât şi a arhiviştilor, bibliotecarilor sau - de ce nu - pentru istoricii de artă. Pentru realizarea acestui deziderat este primordial ca studenţii să se familiarizeze cu limba izvoarelor şi să dobândească cunoştinţe paleografice. Pe parcursul anului universitar studenţii se vor îndeletnici cu izvoare scrise în limba maghiară atât din perioada medievală, cât mai ales din cea premodernă şi modernă, dat fiind faptul că majoritatea documentelor redactate în limba maghiară provin din această ultimă perioadă. Nu este de neglijat nici faptul că în arhivele naţionale şi regionale izvoarele scrise cu preponderenţă în limbă maghiară încep să apară din perioada premodernă. Scopul orelor de studiu cu un caracter preponderent practic este de a-i familiariza pe studenţii care frecventează acest curs cu diferitele tipuri de izvoare scrise (privilegii, donaţii, cărţi regale, missilis, cărţi orăşeneşti, testamente, registre, protocoale, etc.) atât din punct de vedere teoretic cât şi practic. Pe lângă acest deziderat este tot atât de important ca studenţii să dobândească cunoştinţe de bază privind instituţiile emitente de izvoare scrise şi care au jucat un rol important în dezvoltarea scrisului maghiar. Prin urmare, studenţii vor face cunoştinţă cu documentele emise de cancelaria regală, de cancelaria princiară transilvană, de locurile de adeverire, dar şi cu forurile locale, adică cele emise de comitate, oraşe, precum şi cele redactate de biserică şi persoane fizice. Caracterul practic al cursului este accentuat de faptul că copiile documentelor originale vor fi transcrise pe parcursul orei de către studenţi, urmând să realizeze şi un regest al documentului studiat.

            Seminariile generale de istoriografie medievală au o tematică variată, având ca scop familiarizarea studenţilor cu noţiuni de bază ale epocii, cu curentele spirituale şi intelectuale din perioada studiată, dar şi cu evenimentele majore care au avut loc în evul mediu în domeniul politic, economic, social şi religios.

O altă latură a activităţii didactice este reprezentată de sugestiile tematice inedite recomandate studenţilor, asistenţa dată în faza de cercetare, precum şi îndrumarea redactării în mod corect a lucrărilor de licenţă şi de masterat, punând accent pe cercetarea unor teme originale şi folosirea în mod adecvat al aparatului critic. An de an am luat parte la această activitate importantă în cadrul Catedrei de Istorie Medievală şi Istoriografie. În aprofundarea cunoştinţelor studenţilor un rol important are şi activitatea în cadrul cercurilor de Istorie Medievală, precum şi cercetarea în perioada de practică - la coordonarea acestor activităţi particip activ începând din momentul angajării la Facultatea de Istorie şi Filosofie.

 

  •