CV
Prof. dr. Alexandru DIACONESCU

1. Nume: DIACONESCU

2. Prenume: Alexandru Constantin

3. Data şi locul naşterii: 16. 11. 1955, în Cluj Napoca, jud. Cluj.

4. Adresa: Cluj Napoca, str. Av. Bădescu, nr. 50

5. Tel: 0745 978185; e-mail: a_diaconescu@yahoo.co.uk

6. Studii:

Instituţia

Liceul teoretic Emil Racoviţă, secţia umană

Facultatea de istorie şi Filosofie , Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca

Inspectoratul Şcolar Cluj

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca

Perioada: de la (luna, anul) până la (luna, anul)

1970 - 1974

1976 - 1979

1983-1988

1998

Grade sau diplome obţinute

Diplomă de Bacalaureat,

Diplomă de merit, specializarea Istorie - filosofie

Profesor, grad: definitiv - profesor gradul II

Doctor în istorie, specializarea istorie antică,

7. Titlul ştiinţific: Doctor

 

8. Experienţa profesională:

Perioada:

de la .....

(luna, anul)

până la .....

(luna, anul)

1979 - decembrie 1988

ianuarie 1989- octombrie 1990

octombrie 1990-octombrie 1992

oct. 1992 -

oct. 2004:

Locul:

Cluj Napoca

Cluj Napoca

Cluj Napoca

Cluj Napoca

Instituţia:

Liceul Industrial nr. 3

Institutul de Istorie şi Arheologie al Universităţii Babeş Bolyai din apoi al Academiei Române

Catedra de istorie antică si arheologie, Facultatea de istorie- filosofie, univ. Babeş-Bolyai.

 

Catedra de istorie antică si arheologie, Facultatea de istorie- filosofie, univ. Babeş-Bolyai

 

Funcţia:

Profesor de istorie, titular.

Istoric principal

Asistent univ.

Lector univ.

Descriere:

Am predat toate epocile istoriei universale şi naţionale

Specialitatea: epoca romană târzie şi prima perioadă a migraţiilor.

Seminarii, Istoria antică universală

Titular al cursurilor: Introducere în istoria antică universală, Partea I (Orientul si Grecia până la Alexandru cel Mare) la Anul I istorie; Istoria artei antice, Anul I, Istoria artelor. Istoria civilizaţiilor (antichitatea). Anul I filosofie; Istoria Greciei şi a Romei, Anul I, Filologie clasică

Arheologie clasică, Masterat;

Arheologie romană târzie, Masterat.

9. Locul de muncă actual şi funcţia: Catedra de istorie antică si arheologie, Facultatea de istorie-

filosofie, Univ. Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Conferenţiar titular.

10 . Vechime la locul de muncă actual: 18 ani

11. Brevete de invenţii:

12. Lucrări publicate (nr.total):stiintifice 51, didactice 2.

12.1 Lucrări stiintifice relevante pentru specializarea "Istoria artei antice = Arheologie Clasică şi Orientală"(max.5 lucrari):

1. Al. Diaconescu, Statuaria majoră în Dacia romană (vol. I, 1. Statua cum basi sua. Terminologia, functionalitatea şi tipologia statuariei majore în lumea greco-romană, aplicată la provincia Dacia; vol. I,2. Discrimina ordinum. Statut social si imagine în Dacia romană. Contribuţie la istoria elitelor provinciale, Cluj Napoca 2003; vol. II. Repertoriul statuilor şi bazelor de statui din Dacia romană, Cluj Napoca, 2004.

2. Al. Diaconescu, A Bronze Maenad from Sarmizegetusa, în ActaMN, 35/1, 1998, p. 77-86.

3. Al. Diaconescu, Un nou relief ceramic din Apulum, in EphemNap, IX-X, 1999-2000 (2002), p. 245-274.

4. Al. Diaconescu, A Statue of Liber Pater from Apumum (Alba Iulia), în Acta MN, 38/I, 2001 (2003), p. 161-176.

5. Al. Diaconescu, E. Bota, La décoration architectonique et sculpturale du "forum vetus"

Sarmizegetusa: origine, évolution et chronologie, în ActaMN 39-40/I, 2002-2003 [2004], p. 155-196.

12.2 Lucrări didactice relevante pentru specializarea "Arheologie romană târzie şi paleocreştină"(max.5 lucrari):

1. Al. Diaconescu, Lămpi romane târzii si paleobizantine din fosta provincie Dacia, în Ephemeris Napocensis 5, 1995, p. 255-299.

2. Al. Diaconescu, Ornamenta dignitatis. Însemne de rang si simboluri ale statutului social la elitele autohtone în Dacia postaureliană, în Viată privată, mentalităti colective si imaginar social în Transilvania (ed. S. Mitu, Fl. Gogâltan), Oradea-Cluj, 1995-1996, p. 83-108 = Ornamenta dignitatis. Grababzeichen und Symbole des sozialen Status bei den lokalen Eliten von Dakien nach dem aurelianischen Rückzug, in ActaMN, 36/1, 1999, p. 203-243.

3. Al. Diaconescu, E. Bota, V.- Voişian, Ceramica de tradiţie provincial romană în sec. V-VI pe teritoriul Daciei. Grupul Sarmizegetusa-Napoca, în Fontes Historiae, Studia in honorem Demetrii Protase, Bistriţa, 2006, p. 885-909

13. Membru al asociaţiilor profesionale:

Liga Internaţională a Epigrafiştilor

 

14. Limbi straine cunoscute:

Limba engleză - Nivel C (avansat) Atestat nr. 8/ 1819/20.05.2006 punctaj 27,45 din 30

Limba franceză- Nivel C (avansat) Atestat nr. 8/1806/ 19.05.06 punctaj 27,5 din 30

Limba germană - înţelegere orală şi scrisă nivel C (avansat), exprimare orală - Nivel B2 (intermediar plus), exprimare scrisă- Nivel B 1 (intermediar).

Limba italiană - Nivel intermediar

Limba latină - înţelegere (fără dicţionar)

Limba greacă veche - înţelegere cu dicţionar

 

15. Alte competenţe:

16. Specializări şi calificări:

- 1999 - 2000 : bursă de cercetare (6 luni) la Humboldtuniversität zu Berlin, Winckelmann

Institut;

- 1997 bursă de cercetare (1 lună) Ecole Francaise d'Athenes;

- 1994 - 1995 bursă de cercetare (6 luni) Universitatea din Köln, Institut für Altegeschichte,

Epigraphik und Papyrologie;

- 1993 - 1994 bursă de cercetare (1 an) ibidem;

- 1991 bursă de cercetare, (1 lună), Ecole Francaise de Rome;

- 1983 stagiu de specializare, (1 lună), Marea Britanie

17. Experienţa acumulată în programe naţionale/internaţionale (max.5 ):

Programul/Proiectul

Funcţia

Perioada:de la... până la...

- Proiectul Nokia - Jucu. Săpături preventive

Director

2007

- Grant naţional Apulum 2003 - 2005 ;

 

Coordonator

 

2004-2006

 

- Proiectul internaţional (anglo-germano-român): "Apulum". Şantier arheologic şcoală.

 

Codirector

(alături de Dr. Ian Haynes, de la univ. Londra şi Dr. Alfred Schäfer de la univ. Berlin).

1998 - 2003

-Prima expediţie arheologica românească în Orient (Syria), Ianuarie 2000

 

Conducător

ianuarie 2000

 

- Săpături franco-române la Sarmizegetusa, Forul traianic.

Codirector

(împreună cu R. Etienne si I. Piso)

1989-1994

18. Alte menţiuni (premii,distinctii ,etc):

19. Prezentarea activitatilor didactice anterioare (max.3/4 pag.)

Titular al cursurilor :

Introducere în istoria antică universală, Partea I (Orientul si Grecia până la Alexandru cel Mare) la Anul I istorie; curs introductiv, bazat pe propriul manual universitar: Mari civilizaţii ale Orientului Antic, Cluj Napoca, 2001. Cele şapte prelegeri se axează pe noutăţile din ultimul deceniu, furnizate de săpăturile arheologice de la Abu Hureira şi Mureybet, din Siria, precum şi de la Catal Huyuk, din Turcia, care lămuresc problema începuturilor civilizaţiei în Orientul Apropiat, precum şi pe marele proiect internaţional Troia, care a reuşit să tranşeze problema identificării legendarei cetăţi. Sunt luate în consideraţie de asemenea cercetările recente la Persepolis, în Irak şi rezultatele arheologiei biblice şi paleocreştine din ultimele decenii.

Istoria artei antice = Arheologie clasică, Anul III Istoria artelor şi Arheologie; curs special de introducere în istoria artei antice, axat pe sculptura şi arhitectura greco-romană şi bazat pe circa 2000 de diapozitive şi fotografii digitale, executate de autor şi de colaboratorii săi apropiaţi (foşti studenţi), în toate muzeele şi siturile arheologice relevante din lume.

Arheologie romană, clasică şi provincială, Anul I, Masterat. Curs special, care continuă şi adânceşte pe cel precedent. Este bazat pe propriile cercetări asupra arhitecturii romane la Sarmizegetusa şi Apulum, precum şi pe propria carte despre statuaria majoră din Dacia. Cursul arată cum cunoştinţele generale de artă şi arhitectură clasică sunt esenţiale pentru înţelegerea arheologiei provinciale, oferind o perspectivă europeană asupra problematicii din provincia Dacia.

Arheologie romană târzie şi paleocreştină, Masterat. Anul III, Arheologie. Cursul cuprinde două părţi: una introductivă, generală şi alta aplicată la provincia Dacia. În prima sunt prezentate principalele contribuţii ale arheologiei paleocreştine la cunoaşterea începuturilor creştinismului şi care au fost trecute sub tăcere în vechiul regim. În a doua sunt analizate principalele antichităţi creştine de la noi, până în sec. VII.

  •