Home
Descrierea proiectului
Echipa de cercetare
Obiective
Buget
Rezultate

Antroponimia în Transilvania medievală (secolele XI-XIV).
Evaluare statistică, evoluţie, semnificaţii

Descrierea proiectului

Proiectul
intitulat “Antroponimia în Transilvania medievală (secolele XI-XIV). Evaluare statistica, evolutie, semnificaţii”, abordează o temă nouă în istoriografia românească, extrem de fecundă în istoriografia universală. Ideea centrală a proiectului pleacă de la teza că Antroponimia, care este o disciplină relativ tânără în câmpul ştiinţific occidental, în spaţiul românesc a fost receptată în zona filologică şi ignorată sau puţin aplicată în zona istoriei medievale. Antroponimia este o stiinţă interdisciplinară, care îşi revendică metodele deopotrivă din filologie, mai exact din lingvistică, dar are o netă componentă istorică, in sens social, cultural si prosopografic. În ciuda poziţiei sale periferice în contextul geografiei politice medievale, Transilvania a suferit influenţele revoluţiei antroponimice din secolul XII, ceva mai târziu.
Astfel
, deşi Transilvaniei îi este imposibil de aplicat un inventar antroponimic consistent pentru perioada secolelor V-X, în acord cu progresele metodologice general europene, pentru spaţiul românesc rămâne totuşi regiunea cea mai privilegiată din punctul de vedere al izvoarelor pentru secolele XI-XIV. Importanţa rezidă în faptul că secolul al XII-lea este calificat de medievisti drept secolul revoluţiei antroponimice, iar Transilvania a resimţit din plin în secolele XIII-XIV efectele acestui fenomen. Avem prezente aici o pluralitate de nume de origine latină, slavă, greacă, fino-ugrică, turanică sau turcică. Însă, această diversitate lingvistică care solicită o exegeză dificilă din punct de vedere istoric are grade de comparaţie cu alte zone de interferenţă din Europa, cum ar fi lanţul Munţilor Alpi şi Peninsula Iberică. Cercetarea românească aplicată pe cazul transilvan ar acoperi o gaură neagră a istoriografiei continentale in domeniul antroponimic si ar putea contribui în durata medie la completarea bazei de date privind nomenul si cognomenul in Europa. Cercetarea îşi propune să evidenţieze modul în care numele si semnificaţia social-instituţională a acestuia au anturat evoluţia politică si culturală a protagoniştilor din spaţiul transilvan. Va fi analizat modul in care diversitatea etnico-lingvistica a amprentat profilul politic al Transilvaniei si cum anume antroponimia elucidează raporturile de interschimburi între diversele elemente constitutive ale societăţii transilvănene. Nu trebuie uitat rolul şi impactul bisericii în raţionalizarea onomastică şi aproprierea numelor de factură creştină în defavoarea numelor de inspiraţie păgână, ca efort concret de uniformizare antropologico-culturală şi confesională a societăţii europene şi implicit a celei transilvane. Astfel va fi evidenţiată legătura strânsă dintre evoluţia antroponimică şi evoluţia social-profesională şi instituţională, precum si influenţa etnonimelor, hidronimelor, toponimelor în definirea a ceea ce numim patrimoniul antroponimic medieval transilvan. Metodologic vorbind, analiza nu va fi una caracterizata prin recursul la lingvistică – care va furniza prin intermediul lexicoanelor antroponimice explicaţiile tipice naturii sale ştiinţifice şi avatarurile filologice ale numelor – ci se va concentra pe fenomenologia istorica şi pe interpretările hermeneutice, care explică cum aceste coduri sociale care sunt numele, evoluează, se transformă, se compun sau se trunchiază, migrează sau dispar.
Din
această perspectivă, metoda comparatistă va fi extrem de utilă, mai ales după sintetizarea informaţiei statistice, deoarece având în vedere constantele evoluţiei istorice europene, va oferi explicaţii în plus evoluţiei istorice românesti în partea ei transilvană. Desigur modelul transilvan se distinge prin complexitate şi de aceea efortul comparatist va fi dublat de o exegeză istorică care are la baza reperele evoluţiei societăţii transilvane aşa cum este reflectată de cele mai recente sinteze şi monografii istorice.
Abordările
metodologice vor fi ajustate in funcţie de urmatoarele aspecte: perspective recente în abordarea acestui tip de cercetare: controverse istoriografice; precizări terminologice, conceptuale şi de structură; delimitări cronologice si teritoriale; abordare interdisciplinară: istorică şi lingvistică; recursul la hermeneutică; analiza şi procesarea informaţiilor obţinute din sursele documentare şi structurarea lor în concordanţă cu scopurile stabilite; analiza calitativă; studiu comparativ.
Produsul
finit, după omologarea lui ştiinţifică va fi accesibil în funcţie de finanţare în baze de date publicate in reţele telematice pentru a ancora cercetarea stiinţifică românească în domeniu în contextul antroponimic european.