CECAF - Centrul de Cercetari Aplicate in Fenomenologie

Afaceri sustenabile, responsabilitatea socială firmelor şi etică: Dezbaterea are ca scop iniţierea unui dialog între cercetători şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din Cluj şi din regiune în vederea realizării unor proiecte comune de cercetare - dezvoltare, pe care UBB le poate derula la cererea firmelor în cadrul unor granturi de cercetare sau în activitatea cu masteranzii şi doctoranzii. Obiectivul parteneriatului este identificarea unor posibile studii de caz şi a unor practici inovatoare în ce priveşte sustenabilitatea afacerilor.
Teme propuse spre discutie:

- Managementul calităţii şi management eticii: îmbunătăţirea climatului etic în firmă;

- Etica şi îmbunătăţirea reputaţiei; managementul etic;

- Expertiza etică în România; instrumente şi instituţii etice în companii (coduri de etică, comisii de etică, ofiţerul de etică şi conformitate);

- Derive etice în firme; coruptie şi anti-corupţie la intersecţia dintre sectorul privat şi cel public;

- Etica şi psihologia organizaţională; cultura şi identitate organizaţională;

- Tehnici de argumentare şi decizia morală; aspecte etice ale comunicării;

- Farmacia moderna: conceptul etic versus conceptul mercantil.
(Lista poate fi oricand extinsa pornind de la nevoile firmelor.)

Reuniunea se va incheia cu un cockteil cu ocazia lansării masteratului de „Etică profesională”.
Contact: Conf. dr. Ion Copoeru copoeru@hotmail.com sau mobil 0752-283350
Etica profesională şi tulburările personalităţii (Rezumat): Etica în exercitarea profesiei e jalonata nu doar de o normativitate deontică specifică, ci şi de felul în care persoanele ce profesează realizează concret o "practică" a moralei, în contextul concret al relaţiilor interpersonale şi 6in perspectiva propriului destin existenţial.
După definirea şi descrierea personalităţilor psihopate de catre Schneider (1927), varianta lui Cleckley a "psihopatului" (1941) amoral - seducător şi manipulator - a fost constant exemplificată în multe profesii liberale (avocat, medic, om de afaceri, politician), ar şi în participarea la trupe de comando. Pe de altă parte, personalitatea anormala "anankastă" (Schneider, Petrilowitsch) şi "tipus melancolicus" (Tellenbasch) au dovedit o atracţie pentru profesii ce implică munca ordonata şi respectarea scrpuloasa a unei normativităţi impersonale (functionar, cercetator, administrator, procuror).
Preselecţia tipologică pe care o realizează atractia unor tipuri de profesii intră în rezonanţă şi autoamplificare cu afirmarea variantelor extreme - anormale, patologice - ale tipurilor de personalitate, într-o anumită variantă de destin existenţial moral. Această interpretare presupune, desigur, principiile şi doctrinele generale ale eticii.
Le rôle du corps dans la construction identitaire et les compétences communicatives (Résumé): Résumé: Le corps est considéré selon plusieurs dimensions (biologique, psycho-affective, intellectuelle, spirituelle) et des dualités d’aspect schématiques (naturel, fonctionnel, neurologique / culturel, symbolique, psychologique).

Ces dimensions et aspects ont à voir avec la construction identitaire qui implique la problématique de l’identité, dont l’identité culturelle, et de l’éducation, avec le rôle fondamental de la mère et les processus d’identification. Mimétisme et répétition ont pour effet la mémorisation et le réflexe qui sont essentiels pour l’apprentissage.

Les compétences communicatives combinent la communication verbale (la parole et ses prolongements comme l’écrit) et non-verbale (langage du corps marqué en particulier par l’importance croissante du visuel et la réduction du toucher).

Outre des principes généraux et l’état des lieux aujourd’hui avec quelques références historiques, j’évoquerai des perspectives que nous offre le XXIème siècle avec d’une part la tendance à l’aseptisation, qui perturbe la construction identitaire et la communication authentique, et au développement de la communication technologique, et d’autre part des actions et techniques didactiques pouvant répondre aux besoins du développement personnel, d’une véritable formation à toutes les compétences communicatives dans de justes proportions, et d’une remédiation aux difficultés inhérentes à la communication interpersonnelle et à l’identité.